- Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei
- An de constituire: 1990
- Suprafaţa 580.000 ha - 2,5% din suprafaţa României (locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban)
- Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă
- Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă
- Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme
- O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal
| Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. |
|
 |
| Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă - Convenţia RAMSAR |
|
 |
| Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990. |
|
 |
| Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005). |
|
 |
Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontalieră România – Ucraina 1999.
Biodiversitate
Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta înţelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimele decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.
Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare.
Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.380 de tipuri.
- 30 tipuri de ecosisteme,
- 5380 specii, din care:
- 1839 specii de floră
- alge planctonice (678 specii)
- licheni (107 specii)
- macromicete (38 specii)
- plante vasculare (1016 specii)
- 3541 specii de faună
- moluşte (91 specii)
- insecte (2244 specii)
- peşti (86 specii)
- amfibieni (10 specii)
- reptile (11 specii)
- păsări (331 specii)
- mamifere (42 specii)
Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.
|
