Populaţia

      În judeţul Tulcea locuiesc 249.779 persoane, faţa de anul 2002 populaţia judeţului a scăzut cu 6.713 persoane. Judeţul are cea mai mica densitate 29,4 locuitori/kmp, fata de media pe ţara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafeţei mari acoperită de ape. Pe teritoriul judeţului convieţuiesc în armonie, de secole, circa 17 etnii ale căror obiceiuri si credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 87% din populaţie s-a declarat de etnie româna si 13% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de ruşi si lipoveni – 10% din populaţia stabila, ucraineni – 2%, alte etnii (rromi: 69 persoane, greci: 63 persoane, turci: 17 persoane, unguri: 12 persoane, bulgari: 3 persoane, germani: 2 persoane, armeni: 2 persoane, alte naţionalităţi: 12) – 1%. Dintr-un total de 88.100 persoane ocupate în anul 2007, domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 30,8%. Se înregistrează o scădere a numărului persoanelor ocupate de la 92.900 în anul 2002, la 88.100 în anul 2007.

Economia

      Produsul intern brut (PIB) al judeţului Tulcea s-a ridicat la valoarea de 2.577,4 milioane lei (preţuri curente) la nivelul anului 2005, reprezentând 7,78% din PIB-ul regiunii Sud - Est şi 0,89% din PIB-ul României. Comparând judeţul Tulcea cu celelalte judeţe ale regiunii Sud - Est, observăm că judeţului Tulcea ocupă ultimul loc în regiune la nivelul PIB, comparativ cu celelalte judeţe: 2.577,4 milioane lei în Tulcea comparativ cu 3.336,2 în Vrancea, 3.665 în Brăila, 4.538,6 în Buzău, 6.467,7 în Galaţi şi 12.511,8 în Constanţa. Din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor, se constată de asemenea că nivelul acestuia în judeţul Tulcea (10.244 lei) este inferior PIB-ului per locuitor regional (11.627,7) şi naţional 13.326,8. Din punct de vedere structural, în totalul valorii adăugate brute a judeţului, sectorul primar (agricultură, silvicultură, vânătoare, exploatare forestieră şi industria extractivă) are o pondere de 19%, industria prelucrătoare, energia electrică şi termică şi sectorul construcţiilor în total au o pondere de 31% (industria prelucrătoare individual contribuie cu un procent de 24,2%). O pondere importantă, de 9,3%, o au serviciile de transport, depozitare şi comunicaţii, tranzacţiile imobiliare ocupă 11,4%, administraţia publică, apărarea şi asigurările sociale în total 9,3%, ponderea comerţului este de 6,4% iar a serviciilor hoteliere de 2,6%. Restul de 11% este reprezentat de serviciile de intermediere financiară, învăţământ, sănătate şi alte servicii sociale.

      Numărul mediu al salariaţilor la nivelul economiei judeţene a fost în creştere în ultimii ani: în 2006 s-a înregistrat un număr mediu de 47.213 salariaţi, în creştere cu 3% faţă de anul precedent. În raport cu ocuparea forţei de muncă pe ramuri şi sectoare se observă faptul că din totalul de 47.213, 9% este ocupată în agricultură, vânătoare, silvicultură şi piscicultură (5,7% este ocupată doar în agricultură şi vânătoare (2.669 salariaţi) iar 1,4% (664 salariaţi) în pescuit şi piscicultură. În industrie (extractivă, prelucrătoare şi energie electrică, termică, gaze şi apă) sunt ocupaţi 37% din salariaţi (17.564 salariaţi), industria prelucrătoare ocupând primul loc cu mai mult de 1/3 (34,2%) din totalul forţei de muncă ocupate. Proporţii de aproximativ 10% ocupă comerţul cu 5.681 salariaţi (12% din total), învăţământul cu 4.182 salariaţi (9%), sănătatea şi asistenţa socială cu 4.116 salariaţi (8,8%). În celelalte activităţi şi sectoare (printre care administraţie publică şi apărare, transporturi, construcţii, industria ospitalieră şi serviciile imobiliare) sunt ocupaţi aproximativ 22% din salariaţi.

Industria

      Judeţul Tulcea are un caracter industrial - agrar, dispunând de importante resurse naturale. În anul 2001 în judeţ existau 6.474 agenţi economici, din care 14 regii autonome, 86 societăţi cu capital de stat, 53 organizaţii cooperatiste, 257 societăţi cu capital mixt, 15 societăţi cu capital străin. Importante resurse naturale ca: granit, profir, gresii, cuarţită la Turcoaia, Piatra Roşie, Măcin, Greci, Cârjelari, Camena, calcar dolomitic la Mahmudia şi Sarinasuf, calcare cretacice în podişul Babadag, sulfuri complexe şi filoane de baritină la Somova şi Mineri, pirite cuprifere la: Altân - Tepe; nisip cuarţos în zona Caraorman; argile caolinoase în zona Măcin, suprafeţe întinse de păduri şi păşuni, precum şi principalele resurse valorificabile ale Deltei Dunării - peşte, stuf, plop, etc., ce pun în evidenţă potenţialul economic al judeţului. Structura industriei se caracterizează prin preponderenţa ramurilor alimentară, extracţia mineralelor neferoase şi nemetalifere, a materialelor de construcţii, exploatarea stufului, a lemnului, metalurgică, chimică, construcţii şi reparaţii de nave, textilă. În ultimii ani se constată o scădere a forţei de muncă ocupate în industrie pe fondul restructurărilor marilor întreprinderi. La sfârşitul anului 2006, 17.564 salariaţi erau ocupaţi în industrie la nivelul judeţului, mai puţin cu 443 salariaţi faţă de 2005 şi cu 885 salariaţi mai puţin comparativ cu 2004 (o scădere cu 2,7% în decembrie 2006 faţă de decembrie 2005).
      În prezent, principalele produse industriale sunt construcţiile şi reparaţiile de nave reprezentate prin firma cu capital norvegian SC Aker Braatvaag SA Tulcea (producţie exclusivă pentru export, în creştere), cărămizi refractare de diverse sortimente (SC Tremag SA), confecţii textile, produse şi preparate din carne, peşte şi lapte (SC Tabco Campofrio SA, SC Carniprod SA, SC Piscicola Tour SA Jurilovca). În ultimii ani o serie de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie şi poluante au fost nevoite să-şi oprească activitatea: SC Alum SA a fost închisă în 2007 pentru retehnologizare iar SC Feral SA a funcţionat o scurtă perioadă în 2007 în vederea conformării la cerinţele reglementărilor privind protecţia mediului ale Uniunii Europene. În 2006 producătorul de feroaliaje SC Ferom SA şi-a închis, oficial, activitatea. Aceste schimbări au condus la o scădere semnificativă a producţiei industriale a judeţului: în 2007 faţă de 2006 producţia industrială a scăzut cu 42,9% iar în 2006 a scăzut cu 7,3% faţă de 2005. Comparativ în anii precedenţi acestei perioade marcată de sistări ale activităţilor marilor întreprinderi din judeţ, producţia industrială înregistra creşteri semnificative: a crescut cu 64,1% în 2003 faţă de 2002 şi cu 49,2% în 2004 comparativ cu 2002.
      În perspectiva includerii unei suprafeţe semnificative (80%) din teritoriul judeţului Tulcea în cadrul reţelei de arii protejate Natura 2000, profilul economic al judeţului se va schimba simţitor; rolul industriei în general şi al industriei grele în special va descreşte în favoarea turismului, serviciilor şi comerţului. Totuşi, putem anticipa că industria alimentară şi sectorul producţiei, construcţiilor şi reparaţiilor de nave vor creşte pe fondul intensificării cererii specifice viitoare la nivel mondial şi naţional. Prezenţa unor unităţi industriale de succes pe raza judeţului este un indiciu că industria tulceană competitivă şi nepoluantă poate avea succes şi în viitor, în condiţiile creşterii accesului la educaţie şi a calităţii actului educaţional, a nivelului de pregătire a populaţiei şi intensificării demersurilor de formare şi reconversie profesională.

Agricultura

      Agricultura continuă să reprezinte principala ramură a economiei judeţului. Suprafaţa agricola totală este de aproximativ 850 000 hectare. Suprafaţa agricola la sfârşitul anului 2007 era de 363 941 ha, reprezentând 15,6% din suprafaţa agricolă totală a regiunii de dezvoltare Sud - Est şi 2,47% din suprafaţa agricolă totală a României, din care proprietate privată 305 022 ha.
      Suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea este comparabilă cu cea a judeţelor Galaţi (358.588 ha) şi Brăila (388.100 ha). 80,4% din suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea reprezintă teren arabil, situaţie comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud - Est (78,3%) şi superioară situaţiei de la nivel naţional unde terenurile arabile reprezintă 64,0% din totalul suprafeţei agricole. Aceste comparaţii scot în evidenţă potenţialul - cel puţin la nivel teoretic - agricol sporit al judeţului Tulcea comparativ cu potenţialul la nivel naţional şi chiar la nivel regional. Productivitatea agriculturii în judeţul Tulcea este inferioară producţiei celorlalte judeţe ale regiunii Sud - Est deşi, aşa cum am arătat mai sus, suprafaţa agricolă şi arabilă a judeţului este comparabilă cu cea din judeţul Galaţi şi Brăila.
      O explicaţie pentru aceste decalaje constă în ariditatea crescută a zonei, fapt ce reliefează importanţa unor sisteme de irigaţii funcţionale la nivelul judeţului. De asemenea, o explicaţie constă în regimul de proprietate şi gradul de fărâmiţare a exploataţiilor agricole. Această problemă însă este o problemă întâlnită la nivel naţional, nefiind specifică regiunii Sud - Est şi judeţului Tulcea.
      O resursă importantă a judeţului Tulcea este reprezentată de existenţa unor podgorii şi mărci recunoscute precum Sarica Niculiţel şi Babadag. Suprafaţa viilor pe rod în judeţ ocupă 6.479 ha, ceea ce reprezintă 8,4% din suprafaţa viilor pe rod a regiunii Sud - Est, cea mai bogată regiune viticolă din România, cu 40,7% din totalul viilor pe rod al României. Suprafaţa viilor pe rod la nivelul judeţului Tulcea reprezintă 3,4% din totalul de la nivel naţional.
      Judeţul Tulcea dispune de un potenţial ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii şi acvaculturii. Peştele pescuit în sistem industrial atinge în medie o cantitate de 3.500 tone, dintre care carasul reprezintă 51%, urmat de plătică cu 20,6% şi babuşcă cu 7,7%.