Skip Ribbon Commands
Skip to main content
Use SHIFT+ENTER to open the menu (new window).
  
  
Descriere
  

TEATRUL JEAN BART TULCEA                     Centrul  Cultural  ”Jean Bart” Tulcea                     Preview
 
     Adresa:                Tulcea, Str. Progresului, nr.34, 820029
     Telefon/Fax: :      +40240 519329
     E-mail:                centrulculturaltulcea@yahoo.com
     Director:              dr. Alexandru  Boureanu
     http://www.artl.ro
Preview     Centrul Cultural "Jean Bart" din Tulcea (CCJBT) este singura instituţie profesională din Dobrogea de Nord responsabilă de elaborarea politicilor şi acţiunilor culturale, de crearea şi promovarea artelor.
      Municipiul Tulcea, poartă a paradisului Deltei Dunării, este un oras al diversităţii, un spatiu unde trăiesc, în perfectă comuniune, o paletă largă de etnii: rusi, lipoveni, turci, tătari, greci, italieni, germani, maghiari, evrei, ucraineni, bulgari, un oras devenit, din punct de vedere cultural si nu numai, un creuzet al esentelor tari.
      Într-un oras considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind cel mai important din Dobrogea, ce numără o populatie de aproape o sută de mii de locuitori, miscarea teatrală s-a manifestat de timpuriu, dintr-o sete de cultură perfect justificată.
      În anul 1898, la 21 ianuarie, cu un veac în urmă, lua fiintă în cadrul Liceului de Băieti “Principele Carol”, actualul Colegiu Dobrogean “Spiru Haret” din Tulcea, “Societatea stiintifico - literară a elevilor”, având menirea de a le cultiva gustul pentru frumos. Aşa s-a născut, in 1898, în cadrul acestei societăti, prima trupă de teatru şcolar în Dobrogea.
      I-a urmat, mai târziu, trupa de teatru neprofesionist “Altar”, înfiinţată în anul 1990 şi care, până astăzi, număra 90 de membri, cu o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale. S-au jucat pe diferite scene - autentice sau improvizate - spectacole din dramaturgia naţionala şi internaţională, clasică sau contemporană, de la Caragiale, la Eugen Ionescu, Visniec, Shakespeare, Cehov, Gogol si mulţi alţii, unele spectacole fiind oferite publicului în premieră absolută. De asemenea, a participat la festivaluri naţionale si internaţionale, unde a câştigat numeroase premii.
    Trupa de teatru “Altar” a avut o însemnătate deosebită pentru oraşul nostru, fiind, practic, atât o rampă de lansare a multor membri, care au urmat diferite universităţi de gen si care astăzi joacă pe scenele tării sau peste hotare, dar si prin faptul că a atras atenţia autoritătilor locale, care au observat setea pentru cultură a localnicilor.
      PreviewAstfel, în 15 februarie 2008, într-o clădire modernă, albastră, cu oglinzi ce amintesc de luciul Dunării, s-a inaugurat Teatrul “Jean Bart” Tulcea. Spaţiul  intim, în stil italian, creat în sala cu 324 de locuri, oferă publicului aşezat în fotolii confortabile, cea mai variată ofertă de spectacole. Este un spaţiu al artelor, al întâlnirilor, oferit artiştilor de toate vârstele, creând o punte între generaţii.
      Având ca obiectiv realizarea de producţii artistice  - spectacole dramatice, spectacole de teatru-dans, teatru experimental, concerte de muzică de genuri diferite – Teatrul „Jean Bart” a reuşit să adune în sălile de spectacole iubitorii artei dramatice, şi nu numai.
      Scena mare, unde au evoluat si evoluează atât artisti foarte tineri, cât si  artisti consacrati, are o deschidere de 16 m si o adâncime de 9,50 m.
 
Preview
 
      Teatrul dispune si de o sală studio cu 70 de locuri, cabine de machiaj, săli de miscare - dans, săli de expoziţie si un foaier cochet, dotat cu garderobă.
      În februarie 2010, Teatrul “Jean Bart” s-a unit cu alte trei instituţii de cultură: Ansamblul Artistic “Baladele Deltei”, Şcoala Populară de Arte si Meserii si Centrului Judetean pentru Promovarea si Conservarea Culturii  Tradiţionale, urmând programul de reorganizare al instituţiilor bugetare. Astfel, ia naştere Centrul Cultural „Jean Bart” Tulcea, instituţie publică de cultură, finanţată de Consiliul Judeţean Tulcea.
      În luna iulie, Centrul Cultural suferă o nouă reorganizare, Ansamblul Artistic “Baladele Deltei” intrând în subordinea Primăriei Municipiului Tulcea.  
      Din octombrie 2010, Centrul Cultural ”Jean Bart a devenit membru asociat al Conventiei Teatrale Europene, fiind a treia institutie din tară, după Teatrul National ”Marin Sorescu” din Craiova si Teatrul National Timisoara, ce are acest privilegiu.
PreviewPreview

 

  

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO- MUZEALE TULCEA

 

Adresa: Tulcea, str. 14 Noiembrie, nr. 5
Telefon/Fax: 0240 513 231
www.icemtl.ro
e-mail: relatiipublice@icemtl.ro
Director: Dinu Cristina

              Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea a luat fiinţă în anul 1993 prin reorganizarea tuturor obiectivelor muzeale din judeţul Tulcea. Grupează 4 muzee (Muzeul de Artă Populară şi Etnografie, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Centrul Muzeal Ecoturistic "Delta Dunării") şi 11 obiective muzeale sau de cercetare în teritoriul judeţului (Casa Memoriala Panait Cerna – Cerna, Muzeul Satului Dobrogean – Enisala, Muzeul de Artă Orientală – Babadag, Centrul de Cercetare şi Documentare Celic-Dere, cetăţile Argamum, Halmyris, Noviodunum, etc.).
              Istoria acestei instituţii este însă mult mai lungă, muzeul tulcean luând naştere în anul 1950, prin organizarea Muzeului "Delta Dunării " cu 4 secţii : secţia istorie şi arheologie, secţia etnografie, secţia ştiinţe ale naturii şi secţia artă.
              În timp, muzeul s-a extins prin organizarea altor unităţi muzeale. Astfel, în anul 1975 s-a deschis secţia de Istorie si Arheologie din Parcul "Monumentul Independenţei", în interiorul unui prim pavilion, ulterior extinsă prin construcţia celui de-al doilea edificiu. În anul 1972 s-a organizat Muzeul de Artă, iar în anul 1989, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară.
              În prezent, fiecare obiectiv muzeal al Institutului desfăşoară activitatea sa proprie prin care îmbină riguros activitatea ştiinţifică de cercetare, conservare, restaurare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului cultural, cu acţiuni care să evidenţieze activităţi sinergetice cu alte domenii.

 

              Noua strategie a instituţiei are în vedere faptul că produsul său cultural trebuie dezvoltat într-un context de integrare care să implice educaţia, turismul, dezvoltarea regională, cooperarea transfrontalieră şi transnaţională, urmărind crearea unor efecte multiplicatoare prin acţiuni pluridisciplinare. De asemenea, urmând politicile şi strategiile europene în ceea ce priveşte statutul instituţiei muzeale în comunitate, I.C.E.M Tulcea doreşte să se transforme radical, dintr-un factor pasiv al vieţii sociale, într-unul activ, capabil prin act cultural să contribuie esenţial la dezvoltarea regională.
 
 

 

I. MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
Muzeul de Istorie şi Arheologie, fondat în anul 1975 în ambianţa unui vast complex arheologic şi istoric alături de ruinele vechiului Aegyssus (dava getică, oraş roman şi veche asezare româneasca) şi de monumentul ridicat de către locuitorii din Tulcea eroilor Războiului de Independenţă, oferă vizitatorilor imaginea trecutului istoric al teritoriului de la Gurile Dunării.
Muzeul, organizat in două pavilioane, adăposteşte un bogat patrimoniu rezultat din cercetări arheologice efectuate în siturile din judeţul Tulcea, descoperiri fortuite, achiziţii şi donaţii. Vestigiile corespund celor trei mari perioade de prezenţă umană în teritoriul nord dobrogean: pre şi protoistoric, epocile greco-romană şi medievală. În expunere se urmăreşte criteriul cronologic, dar şi prezentarea pe situri, într-o succesiune logică, coerentă.
Patrimoniul arheologic este organizat pe colecţii ce reunesc un ansamblu de peste 90.000 de piese: ceramice, numismatice, bronzuri, podoabe, piese epigrafice, obiecte paleocreştine şi creştine, cele mai reprezentative regăsindu-se în vitrinele expoziţiei permanente. Periodic, Muzeul de Istorie şi Arheologie organizează expoziţii temporare tematice ce valorifică bogatul patrimoniu al instituţiei, deseori în colaborare cu instituţii similare din ţară şi străinătate.
Bogăţia siturilor şi obiectivelor arheologice şi a monumentelor antice, care dau o notă specifică judeţului Tulcea, se reflectă în bogatul patrimoniu al muzeului. Cuprinzând un număr mare de obiecte arheologice şi de piese numismatice, multe dintre ele de importanţă naţională, acest patrimoniu a fost creat şi continuă să se dezvolte ca urmare a unei permanente şi fructuoase activităţi de cercetare ştiinţifică desfăşurată de specialiştii muzeului.
Colectivul de specialişti ai muzeului participă la cercetările arheologice desfăşurate pe şantierele permanente şi de salvare din judeţul Tulcea precum: Argamum – Jurilovca, (L)Ibida – Slava Rusă, Noviodunum – Isaccea, Halmyris – Murighiol, Babadag, Luncaviţa, Nufăru etc.
OBIECTIVE MUZEALE ÎN TERITORIU
MONUMENTUL PALEOCREŞTIN DE LA NICULIŢEL
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
Complexul paleocreştin Niculiţel, unul dintre cele mai vechi de acest gen din România, descoperit în anul 1971, este situat în partea de NE a localităţii cu acelaşi nume, la 30 km vest de municipiul Tulcea. Monumentul, ridicat la sfârşitul sec. al IV-lea p. Chr., este compus dintr-o bazilică cu trei nave şi nartex, ridicată în timpul împăratului Valens şi refăcută în vremea lui Theodosius II, deasupra unei cripte monumentale paleocreştine. În interiorul criptei, acoperită de o cupolă de formă semisferică, se aflau două morminte martirice suprapuse. La nivelul inferior se găseau resturile osteologice a doi martiri, ale căror nume nu sunt cunoscute, iar la nivelul superior, într-un sicriu colectiv, scheletele a patru martiri, ale căror nume: Zotikos, Attalos, Kamasis şi Philippos şi calitatea de martiri creştini – Martyres Christou – sunt notate pe pereţii criptei.
Monumentul, restaurat şi conservat în interiorul unei construcţii de protecţie, este pus la dispoziţia publicului.
MUZEUL FARUL VECHI – SULINA
Farul Mare de la Sulina, restaurat de Ministerul Culturii şi Cultelor în anul 2003, a intrat în administraţia ICEM Tulcea care l-a transformat în muzeu, devenind astăzi singurul monument de acest gen din Dobrogea, amenajat în scopuri muzeale.
Parterul farului dispune de două încăperi mari, situate de-o parte şi de cealaltă a unui hol central, spaţii folosite expoziţional.
În sala din dreapta holului vizitatorii vor descoperi cabinetul de lucru al lui Eugeniu P. Botez, cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart. Fotografiile de familie, documentele, ICEM Tulceascrisorile şi o parte din biblioteca scriitorului, în care se regăseşte şi cel mai cunoscut dintre romanele sale, Europolis, expuse în vitrinele muzeului, conturează personalitatea complexă a lui Eugeniu P. Botez.
Cea de-a doua sală este dedicată Comisiei Europene a Dunării, organism internaţional constituit în scopul reglementării navigaţiei la gurile Dunării. Prezenţa sa la Sulina în perioada 1856-1939 a determinat transformarea localităţii, dintr-o aşezare pescărească într-un important oraş, port liber cu o economie înfloritoare, bazată pe comerţ şi navigaţie. Activitatea diversă desfăşurată de CED este evidenţiată expoziţional prin numărul mare de fotografii grupate tematic pe mai multe panouri. Dincolo de lucrările şi construcţiile executate pe braţul Sulina şi în port, imaginile înfăţişează evoluţia urbanistică a localităţii în această perioadă, transformarea sa într-un oraş modern european şi, nu în ultimul rând, pe conducătorii acestui organism suprastatal, personalităţi care şi-au desfăşurat întreaga activitate la Sulina, în serviciul CED.
De un interes aparte sunt planurile cartografice, operă a echipei inginerului Charles Hartley, numit ”părintele Dunării”, privind amenajarea cursului braţului Sulina.               
De asemenea, vizitatorul poate admira în vitrinele acestei săli documente originale şi medalii comemorative emise de CED, ziare tipărite în acea perioadă, şi frumoasa colecţie de arme de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX din patrimoniul Muzeului de Istorie şi Arheologie Tulcea .
Periplul vizitatorilor va continua la nivelul superior al construcţiei, urcând scara metalică în spirală spre cupola farului. Aici se află lentila farului de tipul eclat, rotitor, pe un mecanism de ceas construit din bronz, parţial dezasamblat în prezent. În jurul său a fost amenajată o platformă de circulaţie cu balustradă, de unde vizitatori au o vedere de ansamblu asupra oraşului, Dunării şi a Mării.
 
II. CENTRUL MUZEAL ECO-TURISTIC DELTA DUNĂRII
Din data de 25 februarie, 2009 este deschis pentru vizitare Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea.
Finalizat în cadrul unui proiect al Consiliului Judeţean Tulcea finanţat în cadrul Programului PHARE 2005 Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina, Centrul prezintă elemente specifice Deltei Dunării, unice în lume. Hărţile  interactive, reconstituirile unor habitate naturale tipice de deltă şi a unei cherhanale tradiţionale, alături de acvariile cu specii de peşti, corali şi alte organisme acvatice, precum şi locurile de joacă pentru copii, sunt doar câteva din atracţiile propuse pentru petrecerea timpului liber. Vizita liberă sau însoţită de ghid, vizionarea filmelor documentare despre Delta Dunării şi a expoziţiilor virtuale oferă o experienţă de neuitat vizitatorilor.
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
 
III. MUZEUL DE ARTA
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
Faţada clădirii
Aspect din interior
Găzduit într-o frumoasă clădire monument de patrimoniu arhitectural, construit în stil neoclasic, Muzeul de Artă din Tulcea deţine colecţii de pictură, sculptură, icoane, grafică, artă decorativă şi orientală, plăci de gravură.
Clădirea a fost ridicată între anii 1863-1865, ca Palat Administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci şi Conacul Paşei. După reunirea Dobrogei cu ţara devine, în 1878, sediul Prefecturii Judeţului Tulcea, având la parter Tribunalul Judeţului, Corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. În perioada 1950-1970, în acest spaţiu a funcţionat Sfatul Popular Raional Tulcea iar, la data de 23 august 1982, devine sediul Muzeului de Artă.
Muzeul de Artă Tulcea  se mândreşte cu ocrotirea unui patrimoniu important care a crescut constant, mai cu seamă în ultimii zece ani, de la 4.365 la finele anului 1991, la 7.015 lucrări la ora actuală, astfel încât deţine şapte colecţii, după cum urmează:
  1. colecţia de pictură modernă şi contemporană (932 lucrări)
  2. colecţia de sculptură modernă şi contemporană (420 lucrări)
  3. colecţia de icoane din secolele XVIII, XIX si XX (797 lucrări)
  4. colecţia de grafică modernă şi contemporană (4.016 lucrări)
  5. colecţia de plăci de gravură, unică în ţară (400 lucrări)
  6. colecţia de artă orientală din sec. XVIII şi XIX (311 piese)
  7. colecţia de artă decorativă din secolele XVIII, XIX şi XX (139 piese)
 
IV. MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ
Sediul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (fostul sediu al Băncii Naţionale a României – Agenţia Tulcea) este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, împreună cu alte construcţii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme naţionale.
Construcţia are la bază un proiect elaborat în 1924 şi a fost ridicată în perioada interbelică (1924-1927), deci la finele epocii de manifestare a curentului naţional în arhitectura României. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reuşit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei tradiţionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.
Patrimoniul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară reflectă, prin diversitatea colecţiilor, un model cultural unic generat de convieţuirea etnică dintre români şi celelalte populaţii. Cele aproximativ 8000 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecţiilor de artă populară şi port popular, etnografie şi fotodocument.
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
ICEM Tulcea
Clădirea Muzeului de Artă Populară
Război de ţesut
Aspect din pavilionul exterior
 
OBIECTIVE MUZEALE ÎN TERITORIU
MUZEUL SATULUI NORD DOBROGEAN ENISALA
Amplasat în centrul localităţii Enisala, muzeul reprezintă o sinteză a gospodăriei tradiţionale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la începutul secolului al XX-lea.
Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: bucătăria şi cuptorul de vară, grajdul pentru animale, porumbarul, şoproanele, fântâna.
Anexele gospodăreşti au fost reconstituite şi au devenit acum spaţii de reprezentare a colecţiilor. Pot fi văzute: instrumentar agricol, căruţe pictate tipic dobrogene, unelte pescăreşti, scule şi produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă.
Interiorul locuinţei relevă bogăţia şi frumuseţea ţesăturilor tradiţionale fiind organizat în varianta sa tradiţională.
Compoziţiile ornamentale, reprezentările stilizate şi denumirile sugestive ale motivelor ornamentale care însoţesc piesele decorative de interior (“pomişorii", "miezul nucii", ”fetele", "calul şi călăreţul") evidenţiază valenţe estetice deosebite.
ICEM Tulcea
 
MUZEUL DE ARTĂ ORIENTALĂ BABADAG
Situată în imediata vecinătate a Gemiei Ali-Gazi-Paşa, Casa Panaghia, care găzduieşte Muzeul de Artă Orientală din Babadag, este construită în stilul arhitectonic al Babadagului de altădată.
Expoziţia prezintă piese ce aparţin artei populare tradiţionale a turcilor şi tătarilor din Dobrogea, dar şi piese ce aparţin artei orientale realizată în manufacturi şi, ulterior, industrial.
Arta populară a turcilor şi tătarilor din Dobrogea (ţesături, broderii, piese de port, podoabe, vase de aramă pentru uz cotidian şi pentru diferite ceremonialuri) reflectă originile sale orientale. Anumite trăsături ale acestei arte relevă însă, interferenţe cu arta populaţiei autohtone din Peninsula Balcanică şi din Dobrogea.
Motivele ornamentale tipic orientale: ,,garoafa”, ,,chiparosul”, ,,zambila” , ,,fructul de rodie” ş.a., completate de firul metalic auriu şi argintiu, se combină în compoziţii cromatice şi decorative de o valoare estetica deosebită.
ICEM Tulcea
 
 CASA MEMORIALĂ PANAIT CERNA – LOCALITATEA CERNA
În centrul localităţii Cerna, în vecinătatea bisericii satului, atrage atenţia o locuinţă de meşteşuguri de la începutul secolului al XX-lea. Este vorba de Casa Memorială a poetului Panait Cerna.
Expoziţia memorialistică organizată în trei săli prezintă datele bibliografice ale poetului, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă şi de studii, ediţii ale operei poetice, referinţe critice.
În celelalte spaţii expoziţionale s-a reconstruit interiorul ţărănesc tradiţional din acest areal, vizitatorii având posibilitatea să cunoască frumuseţea şi autenticitatea mobilierului şi a ţesăturilor de la începutul secolului al XX-lea.
Expoziţia în aer liber prezintă instrumentar agricol tradiţional, dovadă a uneia din cele mai importante ocupaţii practicate în această zonă.
ICEM Tulcea

 

  

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "PANAIT CERNA" TULCEA
 
Adresa: Tulcea, Str. Isaccei, nr.20
www.tulcealibrary.ro
Telefon-fax: 0240.513833
E-mail: bibliotecatulcea@yahoo.com
Director: Ghionu Ovidiu
Bilioteca Panait Cerna
Biblioteca publică a oraşului Tulcea este continuatoarea bibliotecii Prefecturii Judeţului Tulcea, înfiinţată între anii 1878-1879, imediat după instaurarea administraţiei româneşti, înzestrată din dispoziţia unora dintre foştii prefecţi ai judeţului, printre care şi poetul Ioan Neniţescu. Devastată în timpul primului război mondial, a fost reînfiinţată sub denumirea de „Panait Cerna”.
În prezent, Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna deţine peste 330.000 de unitãţi biblioteconomice (cărţi, periodice, documente audiovizuale şi electronice, colecţii speciale de manuscrise, fotografii, ş.a.), cu caracter enciclopedic, organizate în colecţii uzuale, de bază şi speciale. Structura organizatorică a instituţiei şi categoriile de personal au suportat modificări esenţiale după 1990, în consens cu schimbările socio-profesionale intervenite şi cu nevoile şi cerinţele tot mai diversificate ale utilizatorilor: Centru metodic şi de informare comunitară, Secţia de colecţii speciale "Manuscrise. Arhive personale. Corespondenţă", Mediatecă şi serviciu pentru nevăzători, Ludotecă, secţie de carte în limbi străine, săli de lectură şi secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, serviciu de informare şi documentare europeană, un Bibliobuz, serviciu de animaţie culturală.
Bilioteca Panait Cerna
Bilioteca Panait Cerna
Recent renovată, biblioteca judeţului este înzestrată cu reţea de calculatoare, soft integrat de bibliotecă TINLIB, imprimante, scaner, modul OPAC destinat utilizatorilor pentru accesarea bazei de date a bibliotecii. Se asigură accesul gratuit la Internet prin Centrul inaugurat în anul 2008 în cadrul Programului Global Libraries finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates şi administrat de International Research & Exchanges Board.
În anul 1995 se publică primul număr al buletinului «Lectura publică». Publicaţiile proprii ale bibliotecii sunt "Personalia. Dicţionar bibliografic", "Personalia - index de nume -, Carte cu autograf", realizata în colaborare cu ICEM Tulcea.
O atenţie specială se acordă informării şi documentării bibliografice pe baza colecţiilor proprii sau din alte surse, realizării bibliografiei locale pe suport electronic, actualizării bazelor de date privind oamenii de seamă care au desfăşurat o activitate în judeţul Tulcea, istoriei şi tradiţiei lecturii publice în judeţul Tulcea.
Paşi importanţi pe drumul modernizării şi dezvoltării, al diversificării serviciilor şi facilităţilor asigurate utilizatorilor, au făcut cele 49 de biblioteci comunale şi orăşeneşti ale judeţului pe care Biblioteca Judeţeană le asistă metodologic, îndrumare în cadrul căreia colaborează cu administraţiile publice locale pentru renovări de sedii, achiziţii de echipamente de tehnică de calcul, organizarea Centrului de acces gratuit la Internet la biblioteca din Sulina, în cadrul aceluiaşi program internaţional, atribuirea de denumiri de personalităţi locale bibliotecilor din Babadag, Sulina, Greci, Izvoarele, I.C.Brătianu, Jurilovca, Cerna.
Biblioteca Judeţeană a găzduit de-a lungul anilor numeroase evenimente culturale prestigioase, personalităţi ale culturii române luminând atmosfera şi publicul cu simpla prezenţă, dar şi cu opera şi discursul scriitorii Mircea Sântimbreanu, Radu Cârneci, Tudor Opriş, şi mulţi alţii.
biblioteca biblioteca biblioteca biblioteca

 

  

DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI TULCEA
Adresa: Tulcea, Str. GAVRILOV Corneliu, nr. 120
Telefon: 0240-517455
Fax: 0240-516466
E-mail: copiltl@tim.ro
Director general: ec. Dumitra Bădulescu

MISIUNEA Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea (D.G.A.S.P.C.) este promovarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii de protecţie a drepturilor copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a oricăror persoane aflate în dificultate.
OBIECTIVUL Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea este asigurarea asistenţei sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a oricăror persoane aflate în dificultate.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea se află în subordonarea Consiliului Judeţean Tulcea şi este coordonată metodologic de către Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
FOTO: prof. PETRU SOLCA

ATRIBUŢII (detalii...)
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A D.G.A.S.P.C .TULCEA (detalii...)
COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP TULCEA (detalii...)
SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP (detalii...)
SERVICIUL DE PLĂŢI ŞI PRESTAŢII SOCIALE (detalii...)
SERVICIUL DE ASISTENŢĂ ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ (detalii...)
DREPTURILE PERSOANELOR CU HANDICAP (detalii...)
OBLIGAŢIILE PERSOANELOR CU HANDICAP (detalii…)
COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI (detalii…)
SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ A COPILULUI (SECC) (detalii…)
SERVICII DE ÎNGRIJIRE DE TIP FAMILIAL (detalii…)
ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST (detalii…)
PLASAMENTUL FAMILIAL (detalii…)
SERVICIUL ADOPŢII, CONSILIERE PĂRINŢI ŞI COPII, PREVENŢIE ABUZ ŞI VIOLENŢĂ (detalii…)
TELEFONUL COPILULUI/TELEFON DE URGENŢĂ : 0240 983
FOTO: prof. PETRU SOLCA
SERVICII DE TIP REZIDENŢIAL (detalii…)
CENTRE DE TIP REZIDENŢIAL PENTRU COPII (detalii…)
CENTRE DE TIP REZIDENŢIAL PENTRU ADULŢI (detalii…)
 
FOTO: prof. PETRU SOLCA FOTO: prof. PETRU SOLCA

ATRIBUŢII: (sus)

a) În domeniul protecţiei persoanei adulte:
  1. realizează evaluarea socio-economică a persoanei adulte aflate în dificultate a nevoilor şi resurselor acesteia. Asigură furnizarea de informaţii şi servicii adecvate în vederea refacerii şi dezvoltării capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate, după epuizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat privind măsurile de asistenţă socială;
  2. acordă persoanei adulte asistenţă şi sprijin pentru exercitarea dreptului său la exprimarea liberă a opiniei;
  3. depune diligenţe pentru clarificarea situaţiei juridice a persoanei adulte aflate în dificultate, inclusiv pentru înregistrarea tardivă a naşterii acesteia;
  4. verifică şi reevaluează trimestrial şi de câte ori este cazul modul de îngrijire a persoanei adulte în dificultate pentru care s-a instituit o măsură de asistenţă socială într-o instituţie în vederea menţinerii, modificării sau revocării măsurii stabilite;
  5. asigură măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte aflate în dificultate, inclusiv prin organizarea şi asigurarea funcţionării în structura proprie a unor centre specializate;
  6. depune diligenţele necesare pentru reabilitarea persoanei adulte conform planului individualizat privind măsurile de asistenţă socială;
  7. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
b) În domeniul protecţiei drepturilor copilului:
  1. întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
  2. monitorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor de instituire a măsurilor de protecţie specială a copilului;
  3. identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;
  4. monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toată durata acestei măsuri;
  5. identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti, în condiţiile legii;
  6. încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea continuă a asistenţilor maternali profesionişti atestaţi; evaluează şi monitorizează activitatea acestora;
  7. acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie în vederea reintegrării în mediul său familial;
  8. reevaluează, cel puţin o dată la 3 luni şi, ori de câte ori este cazul, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz, menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;
  9. identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii;
  10. monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit;
  11. îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  12. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A D.G.A.S.P.C .TULCEA (sus)

  • Compartiment audit
  • Birou juridic
  • Birou monitorizare, statistică, strategii, proiecte, programe
  • Serviciul resurse umane
  • Serviciul social de tip rezidenţial
    • Complex de Unităţi de tip Familial Tulcea
    • Complex de Unităţi de tip Familial Isaccea
    • Complex de Servicii Sociale Sulina
    • Centrul de Plasament „Cristian” Tulcea
    • Centrul de Plasament „Speranţa” Tulcea
    • CRRCD „Grădinari” Tulcea
    • Centrul Profamilia Sâmbăta Nouă
    • Centrul Profamilia Somova
  • Serviciul pentru îngrijire de tip familial şi asistenţă maternală
    • asistenţi maternali profesionişti
    • plasament de tip familial
  • Serviciul adopţii, consiliere părinţi şi copii, prevenţie abuz şi violenţă. Telefonul copilului
    • Compartiment primire în regim de urgenţă
    • Compartiment adopţii şi postadopţii
    • Compartiment consiliere, prevenţie abuz şi violenţă
  • Serviciul evaluare complexă a copilului, prevenţie abandon şi monitorizare femeia gravidă
    • Centrul de recuperare kinetoterapeutică „Grădinari” Tulcea
    • Centrul de recuperare neuropsihomotorie Tulcea
    • Centrul de recuperare „Cristian” Tulcea
    • Centrul maternal Tulcea
  • Serviciul de asistenţă şi incluziune socială
    • Complex de servicii sociale cu funcţiuni multiple Tulcea
    • Centrul de îngrijire şi asistenţă Tichileşti
    • Centrul de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap Zebil I
    • Centrul de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap Zebil II „Sf. Dumitru
    • Complex de servicii sociale cu funcţiuni multiple „Dumbrava” Babadag:
        • Centrul de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu „Dumbrava” Babadag
        • Centrul de îngrijire şi asistenţă „Dumbrava” Babadag
        • Centrul de recuperare pentru victimele violenţei în familie Babadag
    • Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Babadag
    • Centrul de îngrijire şi asistenţă Babadag
  • Serviciul de plăţi şi prestaţii sociale
  • Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap
  • Serviciul financiar contabil
    • Compartiment buget, execuţie bugetară
    • Birou achiziţii, aprovizionare, patrimoniu, urmărire contracte
    • Birou tehnic administrativ, întreţinere, deservire, pază, securitatea muncii

COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP TULCEA (sus)

Telefon secretariat: 0240517190
Program funcţionare a comisiei: luni: între orele 12-14; miercuri: între orele 8-10; vineri: între orele 8-10.
Comisia este alcătuită din 5 persoane şi are următoarea componenţă:
  • preşedinte, medic specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, interne, medicină generală sau medicină de familie şi absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
Membri:
  • un medic specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, medicină generală sau medicină de familie, propus de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Tulcea;
  • un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu handicap;
  • un psiholog;
  • un asistent social.
Atribuţii principale:
  • Stabileşte încadrarea în grad de handicap şi, după caz, orientarea profesională a adultului cu handicap;
  • Stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
  • Reevaluează periodic sau la sesizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului încadrarea în grad de handicap, orientarea profesională, precum şi celelalte măsuri de protecţie a adultului cu handicap;
  • Revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
  • Soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;
  • Informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile ce le revin;
  • Promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprind.
Documente necesare pentru evaluarea complexă şi eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap sunt:
  • Cerere-tip de evaluare complexă;
  • Copie după documentele de identitate: carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie după caz;
  • Documente medicale: bilete de ieşire din spital, analize medicale (original şi copii xerox);
    • referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;
    • scrisoare medicală-tip de la medicul de familie – numai în situaţia primei prezentări;
    • alte acte medicale – examinări clinice, de laborator, bilete de ieşire din spital, dispensarizări, tratamente recuperatorii ş.a. (copie xerox)
  • Copie decizie de pensie şi cupon de pensie.
Documente necesare pentru admiterea într-un centru rezidenţial pentru adulţi :
  1. Cererea solicitantului;
  2. Copie carte de identitate, certificat de naştere şi căsătorie, sentinţă de divorţ, certificat deces, contract locuinţă;
  3. Copie certificat de naştere şi carte de identitate ale susţinătorilor legali;
  4. Ancheta socială întocmită de primăria de domiciliu;
  5. Documente medicale justificative ( internări, boli, certificat de încadrare în grad de handicap, etc.);
  6. Documente doveditoare ale veniturilor: certificat fiscal şi cuponul de pensie al solicitantului;
  7. Rezultate analize medicale: radiografie pulmonară, spută, AgHbs, VDRL, HIV.

SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP (sus)

Principalele atribuţii ale Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap sunt:
  • efectuează evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap, la sediul propriu sau la domiciliul persoanei;
  • întocmeşte raportul de evaluare complexă pentru fiecare persoană cu handicap evaluată;
  • recomandă sau nu încadrarea, respectiv menţinerea în grad de handicap a unei persoane, precum şi programul individual de reabilitare şi integrare socială a acesteia;
  • avizează planul individual de servicii al persoanei cu handicap întocmit la nevoie de managerul de caz. Managerul de caz va înainta planul individual de servicii al persoanei cu handicap atât persoanei în cauză, cât şi reprezentantului serviciului public specializat din localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap;
  • evaluează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru atestare ca asistent personal profesionist;
  • recomandă măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
  • îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
 

SERVICIUL DE PLĂŢI ŞI PRESTAŢII SOCIALE (sus)

Principalele atribuţii ale Serviciului de plăţi şi prestaţii sociale constau în acordarea prestaţiilor sociale ce li se cuvin persoanelor cu handicap, după cum urmează:
a) Persoanele adulte cu handicap grav:
  • indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, în cuantum de 202 RON;
  • buget personal complementar, indiferent de venituri, în cuantum de 91 RON;
  • dreptul de opţiune între asistent personal şi indemnizaţia de însoţitor;
  • gratuitate pe toate liniile de transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul (de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora, asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, asistenţii personali profesionişti);
  • gratuitatea transportului interurban în limita a 12 călătorii/an calendaristic(de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora, asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav);
  • scutire de impozit pe veniturile din salarii;
  • scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;
  • scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;
  • scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;
  • scutire de la plata taxei hoteliere.
b) Persoanele adulte cu handicap accentuat:
  • indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, în cuantum de 166 RON;
  • buget personal complementar, indiferent de venituri, în cuantum de 68 RON;
  • gratuitate pe toate liniile de transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul; (de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora, însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal, în prezenţa acestora, asistenţii personali profesionişti);
  • gratuitatea transportului interurban în limita a 6 călătorii/an calendaristic ( de această prevedere beneficiază şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora);
  • scutire de impozit pe veniturile din salarii;
  • scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;
  • scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;
  • scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;
  • scutire de la plata taxei hoteliere.
c) Persoanele adulte cu handicap mediu:
  • buget personal complementar, indiferent de venituri, în cuantum de 33,5 RON.
În cazul în care adresa persoanelor îndreptăţite să primească drepturile conferite de legislaţie s-a modificat de la ultima revizuire a dosarului, le rugăm să comunice noua adresă Serviciului de Plăţi şi Prestaţii Sociale din cadrul D.G.A.S.P.C. Tulcea, strada Mahmudiei, nr.19, Tulcea.
Copiii cu handicap beneficiază de următoarele prestaţii sociale:
  • Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%;
  • Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.
Copiii cu handicap grav beneficiază de:
  • gratuitate pe toate liniile de transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul (de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii copiilor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora, asistenţii personali ai copiilor cu handicap grav);
  • gratuitatea transportului interurban în limita a 12 călătorii/an calendaristic (de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii copiilor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora, asistenţii personali ai copiilor cu handicap grav).
Copiii cu handicap accentuat beneficiază de:
  • gratuitate pe toate liniile de transport urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul; (de această prevedere beneficiază şi: însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora);
  • gratuitatea transportului interurban în limita a 6 călătorii/an calendaristic;( de această prevedere beneficiază si însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora).
Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere beneficiază de buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
  • în cuantum de 91 lei, pentru copilul cu handicap grav;
  • în cuantum de 68 lei, pentru copilul cu handicap accentuat;
  • în cuantum de 33,5 lei, pentru copilul cu handicap mediu.
Persoanele cu afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte localităţi decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban şi peste limita prevăzută, la alegere, cu tren clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, în funcţie de recomandarea centrului de dializă. Beneficiază de aceste prevederi şi asistenţii personali sau însoţitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
 

SERVICIUL DE ASISTENŢĂ ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ (sus)

Principalele atribuţii ale Serviciului de Asistenţă şi Incluziune Socială constau în:
  1. asistenţă şi sprijin acordate persoanelor adulte aflate în dificultate;
  2. furnizarea de informaţii şi servicii adecvate persoanelor adulte în dificultate, în vederea refacerii şi dezvoltării capacităţii individuale şi celor familiale pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate;
  3. prevenirea şi reducerea gradului de instituţionalizare a persoanelor cu handicap / vârstnice;
  4. crearea şi dezvoltarea de servicii alternative şi incluziune socială a persoanelor cu handicap;
  5. adoptarea de măsuri necesare pentru protecţia în regim de urgenţă a persoanei adulte în dificultate;
  6. recuperarea în sistem rezidenţial al persoanei adulte victimă a violenţei domestice;
  7. preluarea tinerilor din sistemul rezidenţial pentru minori şi continuarea măsurii de protecţie socială în sistemul rezidenţial pentru persoane adulte;
  8. evaluarea situaţiei socio-economice prin anchete sociale la domiciliul beneficiarilor şi ai susţinătorilor legali;
  9. monitorizarea şi sprijinirea activităţii de implementare a standardelor specifice de calitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, persoanelor victime ale violenţei domestice, persoanelor vârstnice.
 
Drepturile persoanelor cu handicap (sus)
Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
  1. ocrotirea sănătăţii – prevenire, tratament şi recuperare;
  2. educaţie şi formare profesională;
  3. ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
  4. asistenţă socială, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale;
  5. locuinţă, amenajată mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional;
  6. petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
  7. asistenţă juridică;
  8. facilităţi fiscale;
  9. evaluare şi reevaluare prin examinare la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
De asemenea, persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
- concediu plătit pentru creşterea copilului cu handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 7 ani şi program de lucru redus la 4 ore pentru părintele care are în îngrijire copilul cu handicap care necesită tratament pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;
- concedii medicale pentru îngrijirea copilului cu handicap care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;
- indemnizaţie, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru creşterea copilului cu handicap, acordata femeii mama deţinătoare de certificat de persoană cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani;
- alocaţie de întreţinere pentru copiii cu handicap, aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 50%.
De aceste drepturi beneficiază, la cerere, unul dintre părinţi, tutorele, persoanele care au adoptat un copil cu handicap sau cărora li s-au încredinţat copii cu handicap spre creştere şi educare ori în plasament familial, dacă sunt asiguraţi pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste persoane beneficiază de drepturile prevăzute mai sus, numai în situaţia în care nu au în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal.
 
Obligaţiile persoanelor cu handicap (sus)
Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii:
  • să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu;
  • să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap;
  • să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu, indiferent de termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap;
  • să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege;
  • să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap;
  • să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă, în condiţiile legii, în raport cu pregătirea, posibilităţile fizice şi psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu;
  • să colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti, în scopul recuperării, reabilitării, orientării profesionale şi integrării sociale;
  • să aducă la cunoştinţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliul sau reşedinţă, starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
 

COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI (sus)


Comisia pentru Protecţia Copilului este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al Consiliului Judeţean Tulcea, cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.
Telefon secretariat: 0757999909
Program funcţionare a comisiei: Comisia pentru Protecţia Copilului se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare.
Comisia este alcătuită din 7 persoane şi are următoarea componenţă:
  1. Preşedinte - secretarul judeţului Tulcea;
  2. Vicepreşedinte - directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea.

Membri:
  1. Un medic specialist pediatru - desemnat de Direcţia de Sănătate Publică Tulcea;
  2. Un psihopedagog cu experienţă în educaţia specială - desemnat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea;
  3. Un reprezentant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea;
  4. Un reprezentant al Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Tulcea, cu atribuţii in domeniul asistenţei sociale;
  5. Un reprezentant al organismelor private acreditate.
Atribuţii principale:
  • stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi, după caz, orientarea şcolară a acestora;
  • stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor, în condiţiile legii;
  • reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie, precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor;
  • revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
  • soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;
  • soluţionează plângerile adresate de copii, în măsura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii;
  • promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde;
  • informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului.
Documente necesare în vederea obţinerii certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap:
  1. Copie după certificatul de naştere al copilului;
  2. Copie după actele de identitate ale părinţilor/reprezentanţilor legali;
  3. Ancheta socială, întocmită de specialişti din cadrul primăriilor de domiciliu a copiilor
  4. Certificatul medical eliberat de Spitalul Judeţean Tulcea;
  5. Fişa psihologică completată de către psihologul care a făcut evaluarea psihologică
  6. Fişa medicală sintetică, completată de medicul de familie al copilului
  7. Traseul educaţional, completat de specialiştii din unitatea de învăţământ la care este înscris copilul
Părintele/reprezentantul legal al copilului cu dizabilităţi se adresează SECC cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea certificatului de încadrare într-un grad de handicap/orientare şcolară, excepţie făcând doar cazurile noi.
 

SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ A COPILULUI (SECC) (sus)

 
Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului (SECC) este o componentă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, iar obiectivul său general constă în monitorizarea şi evaluarea complexă socio-psiho-medicală a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi în vederea:
  1. eliberării certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap
  2. şi/sau a certificatului de expertiză şi orientare şcolară.
Servicii oferite:
  1. identifică copiii cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare şi adaptare socio-şcolară, care necesită încadrare într-un grad de handicap şi orientare şcolară/profesională, în urma solicitărilor directe, a referirilor din partea specialiştilor care vin în contact cu copiii cu dizabilităţi şi a sesizărilor din oficiu;
  2. verifică îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap şi orientare şcolară/profesională a acestuia;
  3. în situaţii excepţionale, efectuează evaluarea complexă a copilului sau componente ale acesteia la domiciliul copilului;
  4. întocmeşte raportul de evaluare complexă;
  5. întocmeşte planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi;
  6. întocmeşte, în condiţiile legii, planul individualizat de protecţie pentru copilul cu dizabilităţi;
  7. propune Comisiei de Protecţie a Copilului:
- încadrarea copilului într-o categorie de persoane cu handicap;
- orientarea şcolară;
- după caz, stabilirea unei măsuri de protecţie;
  1. urmăreşte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilităţi aprobat de comisie;
  2. efectuează reevaluarea anuală a copiilor care necesită încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, la cererea părinţilor sau reprezentantului legal;
  3. efectuează reevaluarea anuală a copiilor cu deficienţe, la cererea părinţilor sau reprezentantului legal, în vederea orientării şcolare a acestora.
Identificarea copiilor cu dizabilităţi se realizează de către medicii specialişti (neuropsihiatrie infantilă, pediatrie, neonatologie, medicină de familie etc.) din cadrul spitalelor, policlinicilor sau cabinetelor medicale individuale, de către cadrele didactice din învăţământul de masă sau special, comunităţi locale etc.
Evaluarea copiilor se realizează la solicitarea părintelui sau reprezentantului legal după cum urmează:
    • stabilirea gradului de handicap se realizează anual sau în cazul în care se schimbă ceva în situaţia copilului;
    • orientarea şcolară se realizează la începerea unui nou ciclu şcolar, în funcţie de situaţia şcolară.

SERVICII DE ÎNGRIJIRE DE TIP FAMILIAL (sus)

Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi.
Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi.
Serviciile de tip familial sunt organizate ca şi compartimente distincte în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip familial:
- respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
- egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
- asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
- respectarea demnităţii copilului;
- respectarea istoriei personale, a personalităţii, familiei biologice şi tradiţiilor copilului;
- ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate;
- menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament;
- menţinerea fraţilor împreună;
- asigurarea protecţiei copilului pe o perioada determinată, până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;
- asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;
- promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
- asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
- asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
- asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
- asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale.

Beneficiarii serviciilor de tip familial:
- copiii pentru care urmează a fi instituită tutela, în condiţiile legii;
- copiii faţă de care a fost stabilită, în condiţiile legii, încredinţarea în vederea adopţiei;
- copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului;
- copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
- tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie specială.

ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST este persoana fizică, atestată de către Comisia pentru Protecţia Copilului care asigură prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său, creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament. (sus)

Ce presupune această profesie :

    • persoana atestată şi special pregătită pentru a creşte, îngriji şi educa la domiciliul său, pe o perioadă bine determinată de timp, unul sau mai mulţi copii aflaţi în dificultate;
    • alternativă benefică la îngrijirea în instituţii a copiilor;
    • Pregătirea copiilor pentru viaţa de familie, pentru reintegrarea lor în familia naturală sau pentru integrarea în familia de adopţie.

Persoanele care doresc să devină asistenţi maternali, trebuie să depună o cerere la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea.
Asistenţii sociali din cadrul DGASPC Tulcea vor asigura selecţia, pregătirea şi evaluarea asistenţilor maternali şi potrivirea dintre aceştia şi copii.

La cererea de evaluare se anexează:

    • Curriculum vitae;
    • Copii legalizate după : act studii, certificat de naştere, act de proprietate, certificat de căsătorie;
    • Caziere judiciare pentru toţi membrii familiei;
    • Adeverinţe medicale pentru membrii familiei, eliberate de medicul de familie;
    • Ancheta socială de la primăria de domiciliu;
    • Trei caracterizări de la vecini;
    • Adeverinţă de salarizare şi caracterizare de la locul de muncă pentru soţ/soţie, fiu/fiică;
    • Cupon de pensie (dacă este cazul);
    • Adeverinţe de şcolarizare şi caracterizări şcolare pentru copii;
    • Scurtă prezentare a persoanelor cu care locuieşte solicitantul, în care se menţionează numele şi prenumele, data şi locul naşterii şi gradul de rudenie cu aceştia;
    • Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, că nu este decăzut din drepturile părinteşti şi nu are copii declaraţi abandonaţi prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
    • Declaraţiile persoanelor care locuiesc cu solicitantul că sunt de acord ca solicitanta să practice meseria de asistent maternal profesionist şi să crească un copil la domiciliu său;
    • Copie carte de identitate pentru solicitant şi ceilalţi membrii ai familiei;
    • Evaluare psihologică pentru soţ şi ceilalţi membrii ai familiei.

Pot fi atestate ca asistent maternal profesionist numai persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
- au capacitate deplină de exerciţiu;
- prin comportamentul lor în societate, starea sănătăţii şi profilul lor psihologic, prezintă garanţii pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor care revin unui părinte, referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor săi;
- au în folosinţă o locuinţă care acoperă necesităţile de preparare a hranei, igiena, educaţie şi odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi primiţi în plasament sau în încredinţare;
- au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau organismul privat autorizat care efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Nu poate fi asistent maternal profesionist:
- persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni;
- părintele decăzut din drepturile părinteşti sau cel al cărui copil a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
- persoana care suferă de boli cronice transmisibile.

PLASAMENTUL FAMILIAL (sus)
Documente necesare pentru stabilirea măsurii de plasament într-o familie:

    1. Cererea solicitantului;
    2. Copie a actului de proprietate sau de închiriere;
    3. Copii a actelor de identitate a solicitantului şi a membrilor familiei;
    4. Copii certificate de naştere pentru toţi membrii familiei;
    5. Copie a certificatului de căsătorie;
    6. Adeverinţe medicale pentru toţi membrii familiei;
    7. Caziere judiciare pentru solicitant şi pentru sot/soţie;
    8. Adeverinţe de venit pentru solicitanţi;
    9. Ancheta socială întocmită de primăria de domiciliu;
    10. Două caracterizări de la vecini/cunoştinţe;
    11. Plan de servicii întocmit de primăria de domiciliu.

 

SERVICIUL ADOPŢII, CONSILIERE PĂRINŢI ŞI COPII, PREVENŢIE ABUZ ŞI VIOLENŢĂ. TELEFONUL COPILULUI (sus) 

Telefonul copilului/telefon de urgenţă : 0240 983

SERVICIUL ADOPŢII

Procedura adopţiei interne
Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului

Cadrul legal care reglementează adopţia în România

    1. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei;
    2. Hotărârea de Guvern nr. 1435/2004 privind aprobarea normelor metodologice de implementare a Legii nr. 273/2004;
    3. Ordinul nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne;
    4. Ordinul nr. 136/2006 privind aprobarea Metodologiei a modelului şi conţinutului unor formulare şi documente utilizate în procedura de evaluare în vederea obţinerii atestatului pe persoană/familie aptă să adopte.

Care sunt etapele adopţiei interne?

    1. depunerea cererii de evaluare pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte;
    2. depunerea actelor necesare care se anexează la cererea de evaluare;
    3. întâlnirea de informare;
    4. evaluarea socială;
    5. evaluarea psihologică;
    6. pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte;
    7. eliberarea atestatului;
    8. potrivirea copil-persoană/familie adoptatoare;
    9. încredinţarea în vederea adopţiei;
    10. încuviinţarea adopţiei;
    11. monitorizare post-adopţii.

Ce condiţii trebuie să îndeplinesc ca să pot adopta ?
Ca să puteţi adopta trebuie să aveţi cel puţin 18 ani, să nu suferiţi de boli psihice sau handicap mental, să nu fiţi decăzuţi din drepturile părinteşti şi să îndepliniţi garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltării depline şi armonioase a unui copil.

Unde se depune cererea de evaluare în vederea adopţiei ?
Cererea se depune la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Tulcea. Orice persoană/familie care doreşte să adopte un copil poate depune o astfel de cerere.

Care sunt actele/documentele necesare adopţiei şi care trebuie anexate cererii de evaluare?

    1. copie de pe buletinul/cartea de identitate/permisul de şedere permanentă pe teritoriul României;
    2. copie legalizată de pe certificatul de naştere;
    3. copie legalizată de pe certificatul de căsătorie/hotărâre de divorţ;
    4. copie legalizată de pe titlul de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
    5. certificat de cazier judiciar;
    6. certificat medical tip Ministerul Sănătăţii, cu semnătura şi parafa fiecărui medic specialist;
    7. adeverinţă de venit;
    8. certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiţi;
    9. caracterizări de la ultimul loc de muncă (minim două pentru fiecare persoană/membru al cuplului conjugal);
    10. certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiţi;
    11. declaraţie pe propria răspundere a dvs./soţului-soţiei, dată în faţa notarului public, că nu aţi fost decăzuţi din drepturile părinteşti;
    12. declaraţie privind motivaţia de a adopta şi aşteptările dvs./familiei în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicală a copilului pe care aţi dori să îl adoptaţi;
    13. declaraţie privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soţi nu doreşte să adopte, în cazul în care cererea este formulată numai de către unul dintre soţi.

Când primesc atestatul?
În termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, cu posibilitatea prelungirii în situaţii motivate. În urma evaluării şi pregătirii, profesioniştii vor întocmi un raport de evaluare a capacităţii de a adopta, cu propunerea pentru acordarea sau neacordarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte. Pe baza acestei propuneri, directorului DGASPC acordă sau nu atestatul. Atestatul este valabil 1 an.

Ce pot face dacă nu primesc atestatul ?
În cazul în care se decide neacordarea atestatului, puteţi solicita o nouă evaluare, formulată în scris, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului nefavorabil.
Rezultatul nefavorabil al reevaluării poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la instanţa competentă în materia adopţiei de la domiciliul dumneavoastră

 

SERVICII DE TIP REZIDENŢIAL (sus)

     
    Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului.
    Pentru persoanele adulte, serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, servicii de asistenţă medicală şi îngrijire personală, recuperarea şi reintegrarea socio-profesională.
    Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte:
    - centrele de plasament care includ şi casele de tip familial;
    - centrele de primire a copilului în regim de urgenţă;
    - centrele maternale;
    - centre de recuperare şi reabilitarea neuropsihiatrică;
    - centre de îngrijire şi asistenţă;
    - centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap;
    - cămine pentru persoane vârstnice.
    Serviciile de tip rezidenţial pot avea caracter specializat în funcţie de nevoile şi caracteristicile copiilor protejaţi sau a persoanelor adulte asistate.
    Serviciile de tip rezidenţial se organizează numai în structura Direcţiei Generale de Asistenta Socială şi Protecţia Copilului, fără personalitate juridică.
    Atribuţiile Serviciilor de tip rezidenţial:
    1. asigurarea unei atmosfere de tip familial;
    2. asigurarea finalizării unui program de permanenţă pentru copilul aflat în dificultate şi pentru copilul cu dizabilităţi;
    3. diminuarea efectelor abuzului instituţional;
    4. dezvoltarea de atitudini şi aptitudini igienice;
    5. dezvoltarea responsabilităţii copilului faţă de propria persoană printr-o implicare cât mai mare în organizarea propriei vieţi;
    6. asigurarea educării şi socializării copiilor;
    7. asigurarea pregătirii profesionale a copiilor;
    8. supravegherea şi menţinerea stării de sănătate;
    9. integrarea/reintegrarea persoanelor asistate în familie sau societate;
    10. cooperarea cu reprezentanţii legali şi cu alte personae interesate în activităţi de socializare.
    Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
      • copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu;
      • copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
      • tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie specială;
      • copiii neînsoţiţi de către părinţi sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.
      • persoane adulte cu handicap/vârstnice care nu pot beneficia de servicii alternative;
      • persoane cu handicap/vârstnice care se confruntă cu lipsa resurselor economice şi financiare;
      • persoane cu handicap/vârstnice care nu au susţinători sau reprezentanţi legali sau când aceştia se află în incapacitatea de a interveni în situaţia de criză.
       

      CENTRE DE TIP REZIDENŢIAL PENTRU COPII (sus)

       
CENTRUL DE PLASAMENT CRISTIAN TULCEA este destinat copilului cu handicap grav. Capacitatea centrului este de 70 de copii. Aici copiii beneficiază de îngrijire, supraveghere permanentă şi recuperare prin kinetoterapie, ergoterapie, ludoterapie.
 
CENTRUL DE PLASAMENT SPERANŢA TULCEA este un centru pentru copilul aflat în dificultate, separat temporar sau definitiv de părinţi. Capacitatea centrului este de 70 de copii. Beneficiarii sunt copii cu vârste între 4 şi 19 ani, copii fără probleme de sănătate. Din activităţile centrului:
    1. ludoterapie într-o sală amenajată corespunzător;
    2. vizionare de filme/desene animate, documentare, în sala special amenajată;
    3. lectură în biblioteca centrului;
    4. studiu în săli de studiu;
    5. jocuri în aer liber, în spaţii de joacă şi pe terenul de sport.
     
CENTRUL PROFAMILIA SAMBĂTA NOUĂ este un centru pentru copilul aflat în dificultate, separat temporar sau definitiv de părinţi. Capacitatea centrului este de 18 locuri. Mediul oferit în acest centru este unul foarte apropiat de cel familial, aici fiind găzduite şi câteva cupluri de fraţi.
CENTRUL PROFAMILIA SOMOVA este un centru pentru copilul aflat în dificultate, separat temporar sau definitiv de părinţi.
Capacitatea centrului este de 16 copii. Mediul oferit în acest centru este unul foarte apropiat de cel familial, aici fiind găzduite şi câteva cupluri de fraţi. Copiii participă la activităţile gospodăreşti, cei mari fiind stimulaţi pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă.
 
COMPLEX DE SERVICII SOCIALE SULINA este un centru pentru copilul aflat în dificultate, separat temporar sau definitiv de părinţi.
Capacitatea centrului este de 20 de copii. Mediul oferit în acest centru este unul familial, copiii participând activ la activităţile gospodăreşti.
COMPLEX DE UNITĂŢI DE TIP FAMILIAL ISACCEA este un centru pentru copilul aflat în dificultate, separat temporar sau definitiv de părinţi.
Capacitatea centrului este de 39 de copii. Complexul cuprinde o casă şi patru apartamente, spaţii intimizate, care asigură tinerilor un mediu familial.
CENTRUL MATERNAL TULCEA protejează cuplul mamă-copil, asigurându-le adăpost, asistenţă medicală, socială, psihologică şi consiliere. Capacitatea centrului este de 8 cupluri mamă/copil. Mamele se gospodăresc singure, sub atenta supraveghere şi îndrumare a specialiştilor centrului şi totodată sunt sprijinite pentru reintegrare socială/familială.
CENTRUL DE RECUPERARE ŞI REABILITARE COPII CU DIZABILITĂŢI „GRĂDINARI” TULCEA este un complex pentru copiii cu dizabilităţi uşoare, separaţi temporar sau definitiv de familiile lor. Capacitatea centrului este de 25 de copii. Aceştia frecventează cursurile învăţământului special şi beneficiază de servicii de consiliere şi terapie specifice tipului de deficienţă.
COMPLEX DE UNITĂŢI DE TIP FAMILIAL TULCEA este un serviciu pentru copii/ tineri aflaţi în dificultate care au un comportament deosebit şi rezultate şcolare bune. Capacitatea serviciului este de 24 de beneficiari. Acest serviciu cuprinde patru apartamente, două pentru băieţi, două pentru fete. Aici tinerii se autogospodăresc sub îndrumarea educatorilor specializaţi, urmărindu-se formarea deprinderilor de viaţă independentă.
 
CĂSUŢE DE TIP FAMILIAL « COCORII 1 » şi « COCORII 2 » găzduiesc preşcolari/şcolari cu dizabilităţi uşoare, separaţi temporar sau definitiv de familiile lor.
Capacitatea unei căsuţe este de 10 copii.
CENTRUL DE RECUPERARE NEURO-PSIHOMOTORIE TULCEA
Centrul cuprinde o sală de kinetoterapie, o sală de ergoterapie, o sală de logopedie şi una de consiliere psihologică. Beneficiarii acestor servicii de recuperare sunt copii din centrele de plasament şi copii din familiile naturale în baza recomandărilor de la medicii specialişti.

CENTRE DE TIP REZIDENŢIAL PENTRU ADULŢI (sus)

 
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ŞI ASISTENŢĂ TICHILEŞTI este un centru adaptat îngrijirii persoanelor vârstnice, cu o capacitate de 35 locuri.
Sunt oferite servicii de găzduire şi îngrijire, programe de socializare, în funcţie de necesităţile individuale ale asistaţilor.
COMPLEXUL DE SERVICII SOCIALE CU FUNCŢIUNI MULTIPLE TULCEA reprezintă un complex de servicii adaptate persoanei vârstnice, cu o capacitate de 90 de persoane.
Serviciile centrului constau în oferirea de găzduire şi îngrijire specializată, programe de socializare, recuperare şi reabilitare medicală.
 
CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE NEUROPSIHIATRICĂ BABADAG oferă asistenţă şi protecţie persoanelor adulte, încadrate într-o categorie de handicap, cu grave probleme de sănătate din punct de vedere psihic.
Centrul asigură asistenţă medicală permanentă precum şi recuperare prin diferite tipuri de terapii (ergoterapie, art-terapie, meloterapie, etc.) Capacitatea centrului este de 170 de persoane.
 
CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE PERSOANE CU HANDICAP ZEBIL 1 şi ZEBIL 2 „SF.DUMITRU” oferă servicii de găzduire şi îngrijire adaptată problemelor persoanei cu handicap, programe de abilitare/reabilitare şi inserţie socială.
Capacitatea centrului este de 150 persoane.
 
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ŞI ASISTENŢĂ BABADAG (CIA BABADAG)
Pentru admitere, în specificul unităţii se încadrează persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, cu încadrare în grad de handicap, altul decât psihic. CIA Babadag are o capacitate de 120 de locuri.
Beneficiarii sunt implicaţi în activităţi cu caracter gospodăresc, autoservire, îngrijire personală, cum ar fi:
  1. activităţi de întreţinere şi igienizare a saloanelor, club, sala de mese, curtea interioară a centrului;
  2. activităţi asociate pregătirii şi servirii mesei, depozitării alimentelor;
  3. activităţi desfăşurate în spălătoria centrului;
  4. participarea beneficiarilor activi la demersurile de îngrijire acordate beneficiarilor imobilizaţi: schimbarea lenjeriei de pat, transportul în exteriorul unităţii a beneficiarilor pasivi, imobilizaţi în fotoliu rulant;
  5. activităţi recreative: plimbări, organizarea de jocuri şi exerciţii pentru dezvoltarea fizică, vizionări a programelor TV, audiţii muzicale, etc.
COMPLEX DE SERVICII SOCIALE CU FUNCŢIUNI MULTIPLE “DUMBRAVA“ BABADAG
 
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE ŞI ASISTENŢĂ DUMBRAVA BABADAG
Pentru admitere, în specificul unităţii se încadrează persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, cu încadrare în grad de handicap, altul decât psihic. CIA Dumbrava are o capacitate de 114 de locuri.
Beneficiarii sunt implicaţi în activităţi cu caracter gospodăresc, autoservire, îngrijire personală.
CENTRUL DE RECUPERARE PENTRU VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE BABADAG
Centrul oferă servicii de recuperare şi găzduire pe o perioadă determinată (90 zile cu posibilitate de prelungire până la 180 zile), persoanelor din comunitate, victime ale violenţei în familie, atât minori cât şi adulţi (cuplu mamă-copil).
Capacitatea centrului este de 16 locuri.
 
CENTRUL DE SERVICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE DE TIP AMBULATORIU „DUMBRAVA BABADAG
Centrul oferă, în regim de zi, servicii de recuperare (fizioterapie, kinetoterapie) şi consiliere psihologică pentru beneficiari, persoane încadrate în grad de handicap, atât din sistem rezidenţial, cât şi din comunitate.
Capacitatea centrului este de 80 persoane/lunar.

 

  

DIRECŢIA PUBLICĂ COMUNITARĂ JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR TULCEA

Adresa:  Tulcea, str. Gloriei, nr. 4A 
Conducerea: Director executiv  OBOROCEANU CRISTIAN
Program:  luni - vineri, 08.00 -16.00
Audiente:  miercuri, 10.00 - 12.00
Tel.:  0240 536343 
Fax:  0240 536344
Web: www.evptulcea.ro
          Direcţia Publică Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Tulcea este o instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Tulcea. A fost înfiinţată la data de 1 ianuarie 2005, în baza Hotărârii Consiliului Judeţean Tulcea nr. 114/2004, funcţionând cu denumirea de "Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Judeţului Tulcea". Începând cu data de 13 august 2010, prin Hotărârea nr. 85 a Consiliului Judeţean, aceasta se reorganizează purtând denumirea de Direcţia Publică Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Tulcea.

          Scopul activităţii acestei instituţii este aplicarea prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor şi de stare civilă, precum şi coordonarea şi controlul metodologic a activităţii serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din judeţul Tulcea.

          Principalele atribuţii ale Direcţiei Publice Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Tulcea, sunt:
  • actualizează Registrul judeţean de evidenţă a persoanelor;
  • furnizează, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei, date necesare pentru actualizarea Registrului permanent de evidenţă a populaţiei;
  • utilizează şi valorifică Registrul naţional de evidenţă a persoanelor;
  • coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale;
  • coordonează şi controlează modul de gestionare şi de întocmire a registrelor de stare civilă;
  • asigură emiterea certificatelor de stare civilă, a cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător;
  • aprovizionează serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor cu imprimatele necesare activităţii de evidenţă a persoanelor şi stare civilă, distribuite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
  • monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale în domeniul asigurtării protecţiei datelor referitoare la persoană;
  • gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii proprii;
  • ţine evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă, exemplarul 2, şi efectuează menţiuni pe acestea, conform comunicărilor primite.
          Obiectivul Direcţiei Publice Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Tulcea este deservirea în cele mai bune condiţii a cetăţenilor care, direct sau indirect, solicită rezolvarea diferitelor categorii de lucrări pe linie de evidenţă a persoanelor şi stare civilă.

 

  

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ TULCEA

 


Adresa: Tulcea, Strada Gloriei, nr. 6, etaj I
Telefon/Fax : 0240-511320, 511300
e-mail: cjrae.tulcea@yahoo.com
Director: prof. Niculina Dalcaran
         Despre noi
  • Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala Tulcea este o unitate conexa a invatamantului preuniversitar, cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si coordonata de Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea.
  • Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala Tulcea reprezinta o institutie de invatamant specializata in oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii, pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de buna calitate precum si asistenta necesara in acest sens.
  • Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala Tulcea ofera servicii, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza, la nivel judetean, activitatea si serviciile educationale oferite de catre: Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica, cabinetele de asistenta psihopedagogica si cabinetele logopedice din scoli.
         Obiectivele principale
  • Cuprinderea si mentinerea in sistemul de invatamant obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularitatile lor psiho-individuale si sociale;
  • Asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfasurarii educatiei de calitate in functie de potentialul bio-psiho-social al fiecarui copil/tanar;
  • Informarea si consilierea cadrelor didactice in spiritul schimbarii mentalitatii si al imbunatatirii activitatii didactico-educative;
  • Crearea conditiilor de dezvoltare a personalitatii elevilor/tinerilor in vederea integrarii acestora in viata scolara, sociala si profesionala;
  • Implicarea parintilor in activitati specifice unei relatii eficiente: scoala - familie - comunitate, ca baza a adaptarii scolare si integrarii sociale a copiilor/tinerilor.
Servicii educationale:
  • servicii de consiliere psihopedagogica si orientare scolara si profesionala, prin Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica si cabinetele scolare/interscolare de asistenta psihopedagogica;
  • servicii de terapie a tulburarilor de limbaj, prin cabinetele logopedice interscolare; 
  • servicii de informare si consiliere pentru cadre didactice, copii, parinti, alti membri ai comunitatii;
  • servicii de orientare a formarii initiale si continue prin parteneriate cu institutiile abilitate sa ofere formare initiala si continua;
  • servicii de terapii specifice oferite prin CJAP si cabinetele de asistenta psihopedagogica.
Beneficiari
  • copii, elevi, tineri;
  • parinti sau apartinatori legali ai copiilor;
  • personalul angajat in unitatile de invatamant sau in alte institutii care actioneaza in domeniul problematicii copiilor;
  • studenti;
  • membri ai comunitatii locale.
InstituŢii subordonate
  • Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica Tulcea
  • Cabinetele de asistenta psihopedagogica;
  • Cabinetele logopedice interscolare;
Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica Tulcea
CJAP este o institutie subordonata organizatoric ISJ si CJRAE iar, din punct de vedere metodologic, MECT. impreuna cu cabinetele scolare/interscolare de asistenta psihopedagogica desfasoara actiuni de informare, cunoastere si consiliere psihopedagogica a prescolarilor/ elevilor, actiuni de indrumare a parintilor si de colaborare cu comunitatile locale, in scopul orientarii scolare, profesionale si a carierei elevilor. impreuna cu cabinetele scolare/ interscolare de asistenta psihopedagogica.
Cabinetele logopedice interscolare sunt unitati conexe de invatamant special integrat coordonate de CJRAE. Activitatea acestora consta in terapia tulburarilor de limbaj si de comunicare, precum si in elaborarea si realizarea unor  programe/proiecte specifice,  corespunzatoare principalelor disfunctionalitati ale limbajului si comunicarii.

   
Proiecte 2010-2011 
  • "Cluburi Antidrog"
  • "Parinti responsabili"
  • "intelege diferenta, respecta realitatea"
revista semestriala:
  • "Info Psihoeducational"
         Parteneri:
  • Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea;  
  • Centrul de Evaluare, Prevenire si Consiliere Antidrog Tulcea;
  • Unitatile scolare;
  • Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala Constanta;
  • Centrul de Asistenta Psihopedagogica Constanta.

 

  

SPITALUL  JUDEŢEAN  DE  URGENŢĂ  TULCEA

Adresa: Tulcea, str.1848, nr.32
www.spitaltulcea.ro
e-mail: spitaltl@x3m.ro
Manager – dr. Popescu Ion
Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea este unitatea sanitară reprezentativă pentru judeţul Tulcea, unitate care deserveşte întreaga populaţie a judeţului, asigurând asistenţa medicală de urgenţă şi pentru turiştii care vizitează judeţul nostru .
Unitatea sanitară funcţionează din anul 1974 în subordinea Ministerului Sănătăţii iar din luna iulie 2010 este subordonată, pe plan local, Consiliului Judeţean Tulcea, conform Ordinului Ministrului nr. 910/2010, a Protocolului de predare – primire nr.6587/29.06.2010, respectiv a Hotărârii Consiliului Judeţean Tulcea nr. 61/26.06.2010 privind aprobarea preluării de către Consiliul Judeţean Tulcea a managementului asistenţei medicale a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea.
În Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea sunt angajate un număr de 1200 persoane, dintre care mai mult de 130 de persoane sunt medici şi peste 530 sunt asistenţi medicali.
Secţiile Spitalului, in număr de 25 şi ambulatoriul integrat, asigură asistenţa medicală pacienţilor pentru aproape toate domeniile medicale, funcţionând cu un număr de 735 de paturi pentru pacienţi, 13 paturi pentru însoţitori  şi 76 paturi pentru spitalizare de zi.
Activitatea curentă managerială a Spitalului este realizată de către un Comitet Director format din manager, director medical, director de îngrijiri şi director financiar-contabil.
In cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea funcţionează un Consiliu de administratie format din doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Tulcea, doi reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Tulcea, un reprezentant al Preşedintelui Consiliului Judeţean. Cu statut de invitaţi sunt: un reprezentant al Colegiului Medicilor, un reprezentant al Ordinului Asistenţilor şi reprezentanţii sindicatelor constituite legal în cadrul Spitalului.
Activitatea Spitalului este reglementată în cea mai mare măsură de Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi de legislaţia cu caracter special sau general incidentă.
În ultimii patru ani, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea a fost dotat cu aparatură nouă, performantă:  aparatură de radiologie , aparatură pentru ecografie , analizoare pentru hematologie, analizoare pentru biochimie, lampă scialitică şi masă operaţie pentru bloc operator chirurgie şi bloc operator obstetrică ginecologie, aparatură pentru bronhoscopie, aparat pentru anestezie, monitoare funcţii vitale pacient, laparoscop, laringoscop, sterilizator, lavoare apă sterilă, microscop pentru blocul operator oftalmologie etc.
De asemenea, au fost achiziţionate un număr de aproximativ 100 de paturi moderne cu saltele, un număr de peste o sută vestiare noi şi tot atâtea noptiere, stative medicaţie, lenjerie, pijamale şi papuci corespunzător numărului de paturi,  s-au modernizat „rezervele”, s-au achiziţionat maşini de spălat industriale noi, s-au achiziţionat peste 150 de calculatoare , se reabilitează lifturile pentru pacienţi etc.
Au fost reabilitate în mare proporţie secţiile de terapie intensivă, blocurile operatorii, secţia de chirurgie, secţia de obstetrică ginecologie, blocul operator oftalmologie.
Începând cu luna iunie 2011 va fi funcţional sistemul de internare rooming-inc pentru secţia de neonatologie şi obstetrică ginecologie, care va cuprinde un număr de 14 paturi pentru mame şi 14 pentru nou născuţi. Acest sistem va permite directa supraveghere şi îngrijire a nou născutului de către mama sa - care este internată împreună cu copilul în aceeaşi cameră.
Ca noutate, s-a acordat finanţarea şi s-a demarat procedura de achiziţie publică pentru dotarea cu un Computer Tomograf, urmând ca, până la sfârşitul anului 2011, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea să aibă funcţională o astfel de aparatură.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea oferă, din punct de vedere al condiţiilor de lucru, un standard peste media pe ţară, tendinţa fiind de continuare a acţiunilor menite să  ridice gradul de dotare şi de pregătire profesională  de specialitate.

 

  

CAMERA AGRICOLĂ JUDEŢEANĂ TULCEA

Adresa: Tulcea, str. Păcii, nr. 5, bl. S1, ap. 2-4
Tel./Fax: 0240/511 237; 0240/512 789
e-mail: steredascalu@yahoo.com
Director: Dascălu Stere
 
          Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă a fost înfiinţată, în cursul anului 1999, în baza O.U.G. 676/1999. La nivel judeţean au fost înfiinţate Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă iar, la nivel comunal, Centrele Locale de Consultanţă Agricolă. În judeţul Tulcea a fost înfiinţat Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Tulcea, instituţie cu personalitate juridică, cu un număr de 28 de specialişti, având următoarea structură organizatorică: director, birou tehnico-economic, compartiment învăţământ şi 12 Centre locale de consultanţă - Isaccea, Babadag, M. Kogălniceanu, Baia, M. Bravu, Nalbant, V. Nucarilor, Mahmudia, Dăeni, Jurilovca, Pardina, Topolog. În cursul anului 2004 au fost înfiinţate: biroul de învăţământ şi compartimentul de întocmire de proiecte pe fonduri europene.
          În anul 2010, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Tulcea, instituţie cu personalitate juridică aflată în  subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, s-a transformat în Camera Agricolă Judeţeană Tulcea. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1609/16.12.2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene a fost înfiinţată Camera Agricolă Judeţeană Tulcea, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Tulcea nr.5/27.01.2010.
          Camera Agricolă Judeţeană Tulcea este instituţie publică descentralizată, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Tulcea şi în coordonarea tehnico-metodologică a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.
CAMERA AGRICOLA TULCEA        CAMERA AGRICOLA TULCEA
Structura organizatorică a Camerei Agricole Judeţene Tulcea este următoarea:
  1. Director;
  2. Compartiment buget, finanţe, contabilitate şi venituri proprii;
  3. Compartiment extensie, consultanţă şi promovare forme asociative;
  4. Compartiment instruire şi pregătire profesională;
  5. Compartiment elaborare, implementare şi evaluarea proiectelor de dezvoltare a fermelor;
  6. Compartimentul centre locale de consultanţă agricolă.
CAMERA AGRICOLA TULCEA

           
         
Camera Agricolă Judeţeană Tulcea are ca atribuţii:
  1. asigurarea asistenţei tehnice de specialitate tuturor persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe, în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor;
  2. susţinerea şi asigurarea activităţii de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identificarea de noi surse de finanţare;
  3. asigurarea asistenţei tehnice la întocmirea documentaţiei privind accesarea fondurilor europene, acordarea de sprijin financiar din fonduri naţionale sau europene;
  4. organizarea de seminarii, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil;
  5. promovarea produselor şi serviciilor din domeniile agriculturii şi conexe;
  6. colaborarea cu instituţiile din domeniul cercetării agricole, în scopul creşterii competitivităţii agriculturii şi cercetării aplicative;
  7. implementarea unor standarde minime de calitate şi standarde minime de cost pentru serviciile publice descentralizate;
  8. elaborarea actelor normative sectoriale, a strategiilor şi planurilor specifice domeniilor de competenţă, cu consultarea forului tutelar;
  9. întocmirea planului judeţean de formare profesională, pe baza solicitărilor şi a prognozelor;
  10. elaborarea planului judeţean de servicii de consultanţă agricolă şi asigurarea aplicării acestuia;
  11. formarea profesională de specialitate, în colaborare cu instituţiile specializate, publice sau private;
  12. informarea şi asigurarea de consultanţă agricolă pentru lucrătorii din domeniile agriculturii şi conexe;
  13. sprijinirea, organizarea şi consolidarea formelor asociative şi a filierelor de produs.
         
CAMERA AGRICOLA TULCEA

 

  

REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL "DELTA DUNĂRII" TULCEA

 

 
Adresa: Şoseaua Tulcea- Constanţa, km 15, Judeţul Tulcea, 820250, OP1-CP 76
Telefon:00 40 240 512910
Fax : 00 40 240 511040
e-mail: aeroport@x3m.ro; office@aeroportul-tulcea.ro
Director general: Constantin ALBU
http://www.aeroportul-tulcea.ro/
 
Regia Autonomă Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea deserveşte o zonă cu o arie largă de interes atât a oamenilor de afaceri cât şi a turiştilor şi cercetătorilor arealului Deltei Dunării şi siturilor arheologice, judeţul Tulcea reprezentând o zonă cu un potenţial economic, cultural, ştiinţific şi turistic deosebit.
   
Regia Autonomă Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea asigură cerinţele pentru desfăşurarea activităţii controlului pentru trecerea frontierei – vamal, sanitar – uman, sanitar – veterinar şi fitosanitar dispunând de spaţii şi de posibilitatea organizării fluxurilor de pasageri şi marfă în condiţii foarte bune.
În ultima perioadă Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea a trecut printr-un amplu proces de modernizare a infrastructurii şi dotare cu mijloace de deservire a aeronavelor la sol, după cum urmează:
  • depozit de carburanţi (JET A1 şi AV GASS 100 LL)
  • ILS direcţie şi pantă cat. II,
  • fir director, balizaj luminos, PAPI – cat II,
  • terminal plecări cu 2 fluxuri (inclusiv check – in şi benzi cu cântar pentru bagajele de cală) şi 4 aparate control bagaje (pentru a scurta la maximum timpul de control),
  • terminal separat pentru sosiri,
  • facilităţi pentru pasageri wirelles, bar, panouri de afişaj, sisteme TV – audio etc., săli de pasageri moderne, grupuri sanitare moderne inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, personal instruit pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi, rampe pentru persoane cu dizabilităţi în toate zonele de acces, toată gama de utilaje de platformă,
  • scări pasageri, bandă bagaje, tanc de apă, vidanjă, cărucioare, tractor de tractat aeronavă, furcă tractare, air starter, ground power: 28 V, 115 Hz C.C.şi 115 V, 400 Hz C.A. aer condiţionat, degivror aeronave, cat. VII de luptă cu focul, asistenţă sanitară,
  • depozit de carburanţi (JET A1 şi AV GASS 100 LL).
Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea este singurul aeroport din ţară care deţine propriul depozit de carburanţi.
Aceste dotări şi investiţii au făcut ca numărul aeronavelor ce au utilizat facilităţile Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea sa crească şi să ajungă, în anul 2010, la 3411 mişcări de aeronave comerciale.
Pentru prima dată de la înfiinţare , în anul 1973, pe aeroport au aterizat şi au fost deservite aeronave de tip Boeing 737 şi Airbus 320, aeronave ce au în jur de 180 de pasageri la bord.
Aeroportul Tulcea a fost autorizat de Autoritatea Aeronautica Civilă Română pentru efectuarea de servicii handling conform IATA – Airport Handling Manual, AHM 810.
Strategia de dezvoltare pe termen scurt şi mediu a Regiei Autonome Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea include transformarea aeroportului în aeroport internaţional, reprezentând unul din punctele importante cu implicaţii deosebite:
  • relansarea activităţii de transporturi aeriene la nivelul Regiei Autonome Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea;
  • rentabilizarea  Regiei Autonome Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea;
  • crearea de noi locuri de muncă ;
  • relansarea turismului.
În condiţiile în care infrastructura terestră şi navală oferă accesibilitate redusă şi consumatoare de timp preţios, Aeroportul din Tulcea oferă turiştilor facilitatea de a vizita paradisul Deltei Dunării într-un timp mai scurt. In acest context, FinMedia a conferit Aeroportului „Delta Dunării” din Tulcea premiul la sectiunea "Aeroporturi de top într-o zonă geografică senzaţională" - la editia a III-a a Airport Forum, 28 octombrie 2009, Bucureşti.
În baza Hotărârii nr. 1027 din 09.09.2009 privind deschiderea punctului de trecere a frontierei de stat şi a biroului vamal pentru traficul internaţional de călători şi de mărfuri pe Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, acesta a devenit Aeroportul Internaţional „Delta Dunării” Tulcea.
În Monitorul Oficial al României nr. 758/12.11.2010 a fost publicat Ordinul nr. 891/8 noiembrie 2010 al Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului internaţional a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea

 

  

REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAŢIA ZONEI LIBERE SULINAlogo.png

Adresa: Sulina, Str. I, nr. 202, judeţul Tulcea, cod 825400
www.azlsulina.ro
Telefon: 0240 543241; 0240 543242; 0240 543650; 0758.114410


Fax: 0240 543294
Reprezentanţa Tulcea tel/fax: 0240 517632
e – mail: office@azlsulina.ro
Preşedinte – Director general: Mitrea Marius Lucian


AZL Sulina





PREZENTARE GENERALĂ

R.A. Administraţia Zonei Libere Sulina administrează o suprafaţă de 175,5117 ha, inclusă în intravilanul oraşului Sulina, compusă dintr-un număr de 2 perimetre, amplasate atât în zona oraşului, cât şi în jurul bazinului maritim de tranzit.
            În perimetrul 1 şi în zona amenajată a perimetrului 2, care au statut de zonă liberă,  sunt amplasate lucrări de infrastructură (cheuri, platforme, accese rutiere), clădiri cu destinaţie administrativă, spaţii comerciale, depozite,  reţele de energie electrică, alimentare cu apă şi canalizare.
            Perimetrul 2, zona neamenajată, este compusă din 1.339.510 mp de teren neamenajat, parte din teren provenind din dragarea bazinului maritim de tranzit; bazinul maritim de tranzit în suprafaţă de 330.850mp şi o adâncime de 7 m şi bazinul fluvial destinat navelor de agrement şi pescăreşti, în suprafaţă de 50.150mp. Atât înainte, cât şi după 1989, unitatea a desfăşurat în permanenţă o activitate rentabilă, materializată prin niveluri  ridicate ale profitului anual .
Actuala tendinţă de intrare în piaţa europeana, în piaţa din Orientul Mijlociu şi a ţărilor riverane Mării Negre precum şi infrastructura, experienţa, competenţa şi spiritul de echipă existente aici de peste 20 ani, au readus in atenţie Portul Sulina ca zonă liberă, port de tranzit dotat cu spaţii de depozitare disponibile pentru desfăşurare a activităţilor de producţie şi servicii.
            Administraţia Zonei Libere Sulina îşi orientează intenţiile către aceste din urma două domenii de activitate: producţie şi servicii. Astfel, posibilitatea de depozitare a  bunurilor  în  zona  liberă se completează cu operaţiuni de prelucrare, sortare, marcare, asamblare şi altele.
             Bunurile depozitate şi prelucrate în zona liberă pot fi livrate pe piaţa reprezentată de statele fostei Comunităţi a Statelor Independente, dar şi în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Specialiştii noştri stau la dispoziţie celor interesaţi în tot ceea ce priveşte activitatea în zona liberă.
AZL Sulina
ACTIVITĂŢI CE POT FI DESFĂŞURATE
            Condiţiile în care funcţionează Administraţia Zonei Libere Sulina sunt în conformitate cu legislaţia română. Activităţile ce pot fi desfăşurate în zonele libere, de către operatori, sunt cele  prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.
Pentru toate tipurile de activităţi, precum şi pentru  bunurile ce intră sau ies din zona liberă este necesară existenţa documentelor prevăzute de legislaţia română în vigoare. Activităţile menţionate pot fi efectuate de către orice persoană fizică sau juridică română sau străină, pe bază de licenţe emise de către Administraţia Zonei Libere Sulina.

            Este interzisă introducerea în zona liberă a următoarelor bunuri: materiale explozive, droguri, arme, muniţii, substanţe psihotrope, materiale radioactive, substanţe toxice, precum şi alte bunuri prohibite de legislaţia română.
Desfăşurarea de activităţi în zona liberă se poate face fie în urma adjudecării unui contract de închiriere terenuri/spaţii licitaţiile publice organizate periodic, fie prin obţinerea unei  licenţe de lucru, devenind astfel “Utilizatori ai zonei libere”.
            Licenţele de lucru sunt eliberate pe durate de: 1 luna, 3 luni, 6 luni şi 12 luni, iar valoarea acestora este stabilită în funcţie de tipul activităţii şi durata solicitată.
Permisele de acces în Zona Liberă Sulina se eliberează pentru persoane fizice şi mijloace de transport zilnic, lunar sau anual.
            Preţul acestora este cuprins între 5 - 150 Euro, in funcţie de durata solicitată, iar în cazul mijloacelor de transport, în funcţie de greutatea proprie a autovehiculului şi de durata solicitată.
          FACILITĂŢI OFERITE UTILIZATORILOR
Pachetul de facilitaţi garantate  utilizatorilor, conform Legii nr. 84/1992 este cel mai  atractiv, cuprinzând in principal:
  • concesionarea de terenuri şi  construcţii ( pe o perioadă de până la 49 ani);
  • închirierea de terenuri şi  construcţii ( pentru perioade cuprinse între o lună şi 5 ani);
  • scutire de taxe vamale;
  • posibilitatea transferului în străinătate a capitalului şi a profitului;
  • garantarea investiţiilor realizate;
  • plata în valută a serviciilor şi a salariilor;
  • posibilitatea schimbării originii mărfurilor;
  • birocraţie redusă
Importatorii şi exportatorii care realizează investiţii în Zona Liberă Sulina mai beneficiază şi de o serie de alte facilităţi:
  • mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri provenite din străinătate sau destinate altor ţări, care se introduc în Zona Liberă sau se scot din Zona Liberă sunt exceptate de plata taxelor vamale;
     
  • materialele şi accesoriile româneşti care intră în Zona Liberă şi sunt folosite pentru fabricarea unor bunuri sunt scutite de taxe vamale, cu îndeplinirea formalităţilor de export;
  • bunurile româneşti care se utilizează pentru construcţii, reparaţii şi întreţinerea de obiective în teritoriul Zonei Libere sunt scutite de taxe vamale;
  • bunurile dintr-o zonă liberă pot fi transportate în altă zonă liberă, fără plata taxelor vamale;
  • navele ce operează în Portul Liber Sulina şi nu ating alte porturi dunărene sunt scutite la plata taxei de canal .
           
            Trebuie menţionat că investitorii din zona liberă Sulina au acces în acelaşi timp - prin Canalul Internaţional Sulina, în Vestul şi în Nordul Europei, iar în Orientul Apropiat şi Mijlociu - prin Marea Neagră.
            Toate tarifele de transbord  (direct şi indirect), administrare barje, manevră, remorcaje de linie, costuri amarare/asigurare, rate zilnice de încărcare/descărcare, agenturare, preţuri de aprovizionare  pot fi negociate direct cu Administraţia Zonei Libere Sulina, a cărei flexibilitate a crescut semnificativ  în beneficiul reciproc al armatorilor, expeditorilor şi navlositorilor.
BAZA MATERIALĂ – INFRASTRUCTURAAZL Sulina
            Activităţile si operaţiunile ce pot fi desfăşurate în zona liberă, prezentate anterior, sunt susţinute de o puternică bază materială şi anume:
PERIMETRUL I

            Perimetrul I, în suprafaţa de 34.894 mp, este închis cu împrejmuire din plasa de sârmă, având amplasată pe latura de est, lângă cheul Dunării, intrarea principală cu cabină de poartă şi vamă. Pe latura de sud este amplasată încă o poartă de acces.
            Incinta perimetrului 1 include următoarele construcţii:
  • sediul administraţiei, o clădire cu un număr de 15 încăperi, dispuse pe 2 niveluri, ( 8 la parter si 7 la etaj), având suprafaţa de 277 mp/nivel,
  • clădirea pentru sedii de firme, o clădire cu 4 încăperi la parter şi 5 încăperi la etaj, având suprafaţa de 128 mp/nivel,
  • două clădiri tip vilă cu spaţii pentru sedii de firme, cu un singur nivel şi o suprafaţă de 292 mp,
  • magazie pentru mărfuri generale şi mărfuri speciale cu o suprafaţa de 3500 mp, cu o structura din elemente metalice demontabile, având 4 deschideri independente cu lăţimea de 13 m, lungimea de 69 m şi înălţimea de depozitare de 4 m. Magazia este dotată cu instalaţie pentru combaterea incendiului,
  • atelier de întreţinere şi reparaţii pentru utilaje portuare (revizii tehnice şi reparaţii curente ale utilajelor),
  • post de transformare pentru energia electrică, având o capacitate de 400 KVA, care asigură alimentarea tuturor consumatorilor din perimetrul 1,
  • 2 cabine poartă,
  • staţii de pompe şi hidrofor, având capacitatea de 200mc,
  • centrala termică, având o capacitate de 500Kcal/h, asigurând încălzirea spaţiilor administrative.
            În acest perimetru se pot oferi spre închiriere şi concesionare diferite parcele cu teren amenajat şi spatii acoperite:
  • platformă betonată în suprafaţa totala de 6.000 mp
  • platformă pietruită cu structura din macadam compactat - 4.500mp
            Pe latura dinspre Dunăre a perimetrului I este construit un cheu vertical cu lungimea de 150 ml, cu posibilităţi de alimentare a navelor care acostează la cheu cu apă şi energie electrică.
            Între perimetrul 1 si 2 este amenajat un drum rutier de acces.În acest perimetru sunt închiriate spaţii în suprafaţă de 243 mp şi 157 mp teren.
PERIMETRUL II – zona liberA
            Zona molului actual al bazinului maritim de tranzit, împrejmuită cu panouri din plasă de sârmă, dispune la intrare-ieşire de poartă de acces şi de post de pază şi vamă.
            Întreaga zonă dispune de acces rutier, începând din zona de intrare-ieşire către molul bazinului, din vecinătatea coronamentului bazinului actual,  de-a lungul molului, cât şi de jur-împrejurul bazinului de tranzit.
            În incinta acestui perimetru se află o suprafaţă de platformă pietruită de 20.000 mp, amplasată pe latura de V a bazinului, o suprafaţă de 13.000 mp platformă pietruită amplasată pe molul bazinului, cu acces la cheul de la Dunăre şi la cel al bazinului şi o suprafaţa neamenajată cu acces la cheu de la Dunăre, totalizând 4.000 mp.
            Toate parcelele sunt oferite spre închiriere sau concesionare. Construcţiile incluse in incinta perimetrului 3 sunt:
  • clădire pentru administraţie-construcţie cu un nivel, executată din zidărie portantă, cu acoperiş din chesoane şi fâşii cu goluri, dispunând de 334 mp spaţii pentru sedii care pot fi oferite spre închiriere sau concesionare utilizatorilor zonei,
  • magazie de mărfuri generale în suprafaţa de 1565 mp, având dimensiunile 84,93 x 18,43 m, construită din stâlpi de beton armat dispuşi în 14 travei de 16 m şi deschidere de 18 m, cu acoperiş din elemente de beton armat. Înălţimea de depozitare poate avea 4 m. Magazia dispune de instalaţie PSI,
  • staţie de pompe şi hidrofor cu capacitate de 200 mc,
  • post de transformare cu capacitatea de 2 x 250 KVA, pentru alimentarea tuturor consumatorilor din zonă.
AZL Sulina            În această zonă este construită o reţea electrică de iluminat  pe stâlpi de beton armat de 20 m înălţime şi cofrete pentru alimentarea cu energie electrică a navelor amplasate din 50 în 50 de m, cu capacitatea de 50 KW, cât şi o reţea pentru alimentarea cu apă a hidranţilor  amplasaţi la cheuri.
Pe laturile bazinului maritim sunt construite cheuri pereate totalizând 2.200 m, cu  dane de operare, iar pe latura de la Dunăre a molului bazinului, 450 m cheu pereat si 150 m cheu mixt.

            Perimetrul 2 – Zona Liberă, este închiriat în proporţie de 90%, pentru o perioada de 5 ani.
            Perimetrul 2, zona neîngrădită, totalizând o suprafaţă de 1.339.510 m2 neamenajată, neîngrădită şi liberă de sarcini, este oferită spre închiriere sau concesionare. Prin dispunerea sa, acest perimetru are acces la Dunăre, bazinul maritim şi bazinul fluvial.  Perimetrul 2, zona neîngrădită, este închiriat în proporţie de 2%.
 
ALTE DOTĂRI:
  • 3 macarale plutitoare de 16 tone utilate cu graifere si cârlig;
  • 2 macarale plutitoare de 32 tone autopropulsate dotate şi pentru manipularea containerelor de 20 si 40 picioare;
  • 2 împingătoare fluviale de 840 CP;
  • un împingător maritim de 630 CP;
  • 2 barje de 1.500 tm cu capace;
  • 2 BM-uri de 150 CP;
  • 1 gabara de 100 to;
  • motostivuitoare cu capacitate de 3,5 si 10 tone;
  • fadrome, tractoare si trailere.
             
            Utilajele din proprietatea regiei sunt închiriate în proporţie de 80%, pe perioade de câte un an