Comunitatea rromă
   

Prima atestare documentară a rromilor datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai întâi mănăstirii Vodiţa, între aceste bunuri mobile şi imobile se aflau şi 40 de  sălaşe de „atigani”.
Rromii au primit numele de „athinganoi”, denumire atribuită iniţial unei secte eretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul al XI-lea, care însemna ,,de neatins” (nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vieţuire aparte şi prin neamestecul cu alte comunităţi, rromii să se fi asemănat cu adepţii acelei secte religioase şi, ca urmare, să fi primit aceeaşi denumire din partea populaţiei bizantine.
Termenul ,,rrom” provine din cuvântul pankrit ,,dom”, care înseamnă „om”. Rromii folosesc cuvântul „rrom” pentru confirmarea etniei, unii prefera sa fie numiţi  ,,ţigani” de către majoritari. În cultura tradiţională a rromilor, noţiunea de „neam” nu se refera la înrudirea de sânge, ci la gruparea rromilor după următoarele elemente comune: meseria tradiţională, structurile de organizare socială, obiceiurile de familie şi sărbătorile calendaristice. Între neamuri, distingem:
  • boldenii/florarii: pe vremuri se ocupau cu confecţionarea florilor artificiale pentru coroane, coroniţe, jerbe, iar astăzi vând flori;
  • richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi au devenit fierari, pieptănari, ciurari si lăutari;
  • xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal;
  • rudarii: rromi care şi-au pierdut  limba maternă şi cultura rromani  tradiţională şi se ocupă cu prelucrarea lemnului;
  • fierarii: se ocupau cu prelucrarea fierului;
  • lăutarii: muzicieni, mai ales instrumentişti, cunoscuţi pentru virtuozitate si talent în interpretare. Această meserie se transmite din tată în fiu;
  • rupunarii/argintarii: prelucrează bijuterii din aur şi argint, sunt renumiti pentru bijuteriile in filigran;
  • caramidarii: frământă lut şi prelucrează cărămizile necesare construcţiilor caselor.
În judeţul Tulcea şi-au declarat apartenenţa la această etnie, la recensământul din 2002,  2.272 de persoane (0,9%) din totalul populaţiei. În municipiu sunt înregistrate 1.260 persoane.
       Comunitatea de rromi reuneşte diverse neamuri, fiecare având specificul său: corturari (li se mai spune şi cioromani) în cartierele Alexandru cel Bun, Jupiter, Orizontului, Viitorului din Tulcea; cu o majoritate evidentă sunt vătraşii (rromi de vatră), răspândiţi în Tulcea, Măcin, Topolog, rudarii - răspândiţi în mai toată comunitatea (Tulcea, Niculiţel, Ciucurova) şi ţiganii romanizaţi (Nalbant, Greci, Baia). O categorie aparte o constituie romii xoraxaj, această categorie fiind reprezentată de romii turci, a căror religie musulmană îi deosebeşte de ceilalţi prin tradiţie şi obiceiuri. Aceştia pot fi întâlniţi în Babadag, Tulcea, Casimcea şi Isaccea.     
       Rromii din Tulcea sunt concentraţi în anumite zone ale oraşului: Cartierul Taberei/Viitorului, Cartierul Neptun, Plugarilor, Cartierul Carierei-Urzicii, Pichet. Din numărul total de rromi ce trăiesc în această comunitate, majoritatea sunt romi xoraxaj, de religie musulmană, restul fiind creştin-ortodocşi. În Cartierul Taberei/Viitorului trăiesc cei din neamul de corturari (cioromani). Pe străzile Mircea cel Bătrân, Avram Iancu, Libertăţii, Cavalului, Nicopol, Nicolae Bălcescu, din municipiu, întâlnim rromii-turci, de religie musulmană/xoraxaj. În Cartierul Carierei întâlnim rromii ursari, iar în apropiere, pe străzi lăturalnice, cioromani.
Rromii din comunitatea Babadag sunt concentraţi în cartierul de rromi denumit „Bendea”. Aici trăiesc rromi-turci, de religie musulmană/xoraxaj. Port specific: femeile poartă şalvari. Vorbesc limba turcă (ţigănească). Se ocupă cu comerţ ambulant (cumpără mărfuri pe care le revând în alte localităţi/judeţe).
În comunitatea din Isaccea, denumită de localnici Ceair, trăiesc rromi-turci, religie musulmană/xoraxaj. Vorbesc limba turcă (ţigănească) şi au, ca port specific pentru femei, şalvarii. Se ocupă cu comerţul ambulant (cumpără mărfuri pe care le revând în alte localităţi/judeţe).
       Rromii din comunitatea Măcin sunt romi de vatră (vătraşi) şi îşi recunosc apartenenţa la etnie. În localitatea Măcin există 4 comunităţi de rromi, respectiv un grup compact, concentraţi în cel puţin 20 gospodării: Pescărie, Cetate, Ceair şi Centură. Cu o populaţie tânără, în majoritatea lor locuind în cartierul Cetate, comunitatea rromilor din Măcin numără în jur de 1.200 persoane, în majoritate fără o ocupaţie profesională şi cu o situaţie materială precară.
       Comunităţi de rromi în judeţul Tulcea trăiesc şi în localităţile Casimcea,Niculiţel, Ciucurova.