Situată pe colnicul Hora, azi Dealul Monumentului, în partea de est a oraşului Tulcea, cetatea a fost construită la sf. sec.IV. p.Chr., constituind o importantă
factorie grecească. Numele cetăţii, de origine celtică, derivă de la un legendar întemeietor,
Caspios Aegisos. Relatând evenimentele petrecute în anul 12 p.Chr. când oraşul
Aegyssus a fost cucerit de către dacii nord-dunăreni, Ovidius îl considera
uetus urbs. La începutul sec.I I p.Chr. cetatea era inclusă în
limes-ul dunărean, devenind apoi, din sec. III, important sediu militar şi, ulterior (sec. VI), reşedinţă episcopală.
Viaţa urbană ia sfârşit în primul sfert al sec. VII. Zona este din nou locuită în sec. X-XI, dar, după o distrugere masivă, în sec. XI, aşezarea se mută la poalele fortificaţiei. Începând cu sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XIV, şi pe toată perioada stăpânirii otomane, colnicul Hora este din nou locuit. Prima atestare a aşezării şi cetăţii în forma
Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1506. Călătorii străini vorbesc în sec. XVII despre o mică cetate cu 7 turnuri, zidită pe malul stâncos al Dunării, care controla traficul fluvial spre şi dinspre Marea Neagră