  Se remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. Din punct de vedere fitocenologic, această arie protejată este una din puţinele din Dobrogea (şi implicit din ţară) în care se conservă asociaţia endemică de păliur (Paliuretum spinae – christi). Speciade ciucuşoară( Allyssum tortuosum ssp. eximium )este citată în România numai de pe aceste coline dintre Greci şi Cerna, cuprinse în rezervaţie. În inventarul fitocenologic al rezervaţiei figurează până în prezent 10 asociaţii, dintre care 3 sunt endemice pentru Dobrogea, 4 sunt asociaţii regionale specifice acestei provincii, restul fiind predominant întâlnite în această regiune. Fauna rezervaţiei se distinge îndeosebi prin prezenta unor specii de păsări răpitoare ca acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viespar(Pernis apivorus).
Mai multe informaţii se găsesc în lucrările „Dobrogea şi Delta Dunării – conservarea florei şi habitatelor” (Petrescu, M. 2007) şi în revista Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea „Delta Dunării III”, disponibile la Centrul Muzeal Eco-Turistic „Delta Dunării” Tulcea, Str. 14 Noiembrie, nr.1. |