| Cetatea Aegyssus |  Cetatea Aegyssus este situată pe Dealul Monumentului, în partea de Nord-Est a oraşului Tulcea. Descoperirile arheologice, dar şi originea celtică a numelui, derivate de la legendarul întemeietor Caspios Aegissos, pledează pentru construirea cetăţii la sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr. La începutul sec. II d.Hr., cetatea era inclusă în limesul dunărean. |
| Cetatea Orgame/Argamum |  Rezervaţie naturală de tip forestier, reprezintă o insulă relictară de fagi ascunsă într-o vale îngustă şi umedă, la peste 300 km distanţă de fagetele carpatice, exemplarele întîlnite aici atingând dimensiuni de 1 m grosime şi 38 de m înălţime.
|
| Cetatea Arrubium - Măcin | Cetatea este situată la 6 km est de satul Jurilovca, pe malul Lacului Razim (Capul Doloşman), este prima aşezare de pe teritoriul României menţionată într-un izvor antic (Hekataios din Milet, sec.VI a.Chr.). |
| Cetatea Beroe |  Este situată pe un promontoriu înalt şi stâncos, în punctul Piatra Frecăţei, pe malul Dunării, în dreptul locului în care braţul Băroi se reuneşte cu fluviul, la cca. 3 km sud de centrul localităţii Ostrov.
|
| Cetatea Dinogeţia |  Aflată în comuma Jijila, judeţul Tulcea, este situată la 4 km în amonte de satul Garvăn, pe o fostă mică insulă numită de localnici „Bisericuţa”. Cercetările arheologice au dus la dezvelirea unei mari părţi din cetate şi la schiţarea evoluţiei acesteia. Astfel, fortificaţia romană - sediu al unor unităţi militare - a fost ridicată în zona unei aşezări daco-getice, de la care a preluat numele Dinogetia. |
| Cetatea Enisala |  Situl arheologic este situat la 2,5 km est de satul Murighiol. Cercetările arheologice au scos la iveală o puternică cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. VI-V şi IV /III - II/ I a.Chr. Cetatea a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa istorică.
|
| Cetatea Halmyris |  Situl arheologic este situat la 2,5 km est de satul Murighiol. Cercetările arheologice au scos la iveală o puternică cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. VI-V şi IV /III - II/ I a.Chr. Cetatea a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa istorică...
|
| Cetatea (L) Ibida |  Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de V.Pârvan cu polis Ibida, pomenită de izvoarele antice, a fost construită de romani în punctul de intersecţie al celor mai importante drumuri din Dobrogea romană, într-o zonă cu urme de locuire din epoca pietrei (paleoliticul mijlociu, neolitic), epoca bronzului, epoca fierului.
|
| Cetatea Noviodunum |  Ridicată de romani la începutul sec. I p.Chr. pe o veche aşezare getică, cetatea a avut, în timp, un rol militar şi comercial aparte: bază a flotei romane de la Dunărea de Jos (Classis Flavia Moesica), sediu militar, municipium în vremea Severilor. Distrusă la mijlocul sec. III, cetatea a fost refăcută în vremea împăraţilor Aurelianus şi Probus, redevenind sediu al flotei dunărene şi bază militară în sec.IV.
|
| Cetatea Proslavita | Cetatea este situată la 12 km aval de Tulcea, pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe. Cetatea a fost ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiană, Latene şi romano- bizantină. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării, în capătul nordic al promontoriului, au funcţionat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării. |
| Cetatea Salsovia | Este amplasată pe malul Dunării, într-o zonă cu locuire din epocile bronzului şi elenistică. În absenţa unor cercetări arheologice sistematice informaţiile despre istoria cetăţii sunt destul de disparate. Diploma militară din vremea lui Nerva, cel mai vechi document epigrafic cunoscut până în prezent de la Salsovia, indică prezenţa unei unităţi de cavalerie în cetate. |
| Cetatea Troesmis |  Cetatea a fost ridicată de romani pe locul unei cetăţi getice, având, încă din timpul lui Vespasianus; ca sediu al Legiunii a V-a Macedonica după cucerirea Daciei de către Traian şi până în 167 p.Chr., castrul împreună cu canabae-le şi aşezarea civilă cunoaşte o dezvoltare urbanistică extraordinară, fapt ce a dus la atribuirea statutului de municipium în timpul lui Marcus Aurelius... |
| Tell-ul eneolitic Luncaviţa – Cetăţuie | Aşezarea-tell din punctul Cetăţuia se aresiune dominată de culmile Munţilor Măcin şi Dealurile Niculiţelului. Cercetările arheologice au condus la descoperirea unui sit cu o stratigrafie complexă, de aproximativ 4 m grosime, în care se regăsesc complexe de locuire atribuite culturii Gumelniţa (mil. V a.Chr.). |
| Complexul meşteşugăresc Teliţa - Valea Morilor | În punctul „La Hogea”, într-o zonă deluroasă şi împădurită, la vest de satul Teliţa, a fost cercetat un complex meşteşugăresc de epocă romană (sec. IV p.Chr.). Au fost dezvelite locuinţe, un atelier de prelucrare a ceramicii, trei cuptoare de olar şi un cuptor pentru materiale de construcţie. |
| Fortificaţia hallstatiană - Babadag | Pe malul lacului Babadag la 2,5 km de oraş, pe un promontoriu înalt cunoscut sub numele de „Cetăţuie”, cercetările arheologice au scos la iveală o aşezare ce datează din prima epocă a fierului, fortificată cu val de pământ şi şanţ. |
| Casa Memorială "Panait Cerna", Cerna |  Casa în care s-a născut poetul Panait Cerna se află în mijlocul localităţii, peste râul Cerna, în vecinătatea bisericii satului. Aceasta, o locuinţă de meşteşugar de la sfârşitul secolului XIX, a fost donată de către moştenitorii poetului pentru a fi organizată ca muzeu. |
| Expoziţia de Artă Orientală - Babadag |  Expoziţia este organizată în „Casa Panaghia”, clădire monument istoric construită în sec. XIX în vecinătatea Geamiei Ali-Gazi-Pasa; a servit iniţial drept casă de rugăciune, apoi ca sediu al seminarului musulman şi, ulterior, grădiniţă pentru copiii oraşului. |
| Muzeul satului nord-dobrogean | Gospodărie ţărănească conservată “in situ”, reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale ţărăneşti din nordul Dobrogei, la începutul sec. XX. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: grajdul pentru animale, şoproanele, bucătăria şi cuptorul de vară, porumbarul, fântâna. |
| Mausoleul Sarî Saltuk Baba Dede, Babadag | Sarî Saltuk Baba Dede, personaj legendar, este prezumtivul conducător al celor 10000 de familii de turci selgiukizi care au venit în Dobrogea în două valuri succesive, în 1263 şi 1278, fondând oraşul Babadag – care îi poartă numele; a condus comunitatea pâna la moartea sa, în 1304. |
| Monumentul Independenţei, Tulcea |  Reprezintă principala atracţie turistică a municipiului, datorită amplasării sale care oferă o vedere panoramică oraşului de la gurile Dunării. Piatra de fundaţie a primului Monument dedicat Războiului de independenţă şi reunirii Dobrogei la statul român de pe colnicul Hora a fost pusă de domnitorul Carol I cu prilejul vizitei la Tulcea, din 17 – 18 octombrie 1879. |
| Monumentul lui Mircea cel Bătrân, Tulcea |  A fost ridicat în anii 1900 - 1902 pe locul numit până în 1947 Piaţa Mircea (astăzi, intersecţia Str. Isaccei, Antipa, Păcii şi 14 Noiembrie). Monumentul avea un soclu de 5 m, alcătuit din blocuri de granit; statuia, înaltă de 4 m, îl reprezenta pe domnitor în armură, cu mantia pe umăr, cu coroana princiară pe cap, cu sabia în mâna stângă şi buzduganul în mâna dreaptă....
|
| Parcul Personalităţilor, Tulcea |  Parcul se întinde pe o suprafaţă de 17.000 mp, situat în imediata apropiere a Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna”, dintre care 3 200 mp sunt alei mozaicate şi 1700 mp alei asfaltate. |
| Liceul "Spiru Haret", Tulcea | Primul sediu al „Gimnaziului Real de Băieţi” a fost, între 1883-1903, clădirea construită între 1864-1867 de către Ahmed Resim Paşa, muteshariful Sangeacului Tulcea. |
| Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina |  Farul, construit în la începutul sec. XIX de către autorităţile otomane - în apropierea, la vremea respectivă, a punctului de vărsare a Dunării în Mare, preluat ulterior de către Comisiunea Europeană a Dunării în 1879, se află astăzi la 1,5 km de ţărmul mării. |
| Farul Observator (Farul vechi) de la Sulina |  Este situat pe malul stâng al Dunării, iar legătura sa cu partea continentală se realizează printr-un lung dig de piatră. Ceea ce este fascinant la acest dig este faptul că el încă mai păstrează inscripţiile celor ce au participat la construcţia sa. |