| Bazilica paleocreştină Niculiţel | Monumentul paleocreştin de la Niculiţel este situat în partea de nord-est a localităţii, la baza dealului Piatra Roşie. Este constituit dintr-o bazilică cu trei nave şi absidă semicirculară, construită în timpul domniei lui Valens şi refăcută în vremea împăratului Theodosius II ...
|
| Biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Tulcea, numită „Grecească” | Biserica „Buna Vestire”, cunoscută şi sub numele de „Biserica Grecească”, a fost construită între 1848 / 1854 - 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicată de comunitatea elenă în 1835, care a fost reşedinţa episcopală cu rang de mitropolie greacă...
|
| Biserica ortodoxă „Sf. Athanasie” de la Niculiţel |
Biserica „Sf. Atanasie” a fost ridicată în prima jumătate a sec. XIV ca biserică a unei curţi feudale; avea dimensiunile iniţiale de 11,5 x 6,5 m şi un altar semicircular acoperit cu o semicalotă. În primele decenii ale sec. XV biserica îşi încetează activitatea..
|
| Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” din Isaccea |
A fost ridicată la sfârşitul sec. al XVIII-lea -începutul sec. al XIX-lea, pe locul unui modest lăcaş de cult. În 1842 Înalta Poartă a încuviinţat refacerea lui (document scris în limba arabă şi tradus de hogea de la Isaccea, Osman Hurşit)... |
| Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe”, Tulcea, numită „Biserica Bulgărească” sau „Biserica cu Ceas” |
Între anii 1830-1840, la venirea primului val de colonişti bulgari din sudul Basarabiei, comunitatea nou constituită ridică o mică biserică din lemn, care va fi distrusă destul de repede de inundaţii (terenul corespunzând actualului Parc Piaţa Nouă era ocupat de un ghiol, şi zona dintre acesta şi faleză era frecvent lovită de inundaţii; nu a fost complet asanată decât în preajma Primului Război Mondial)... |
| Catedrala ortodoxă „Sf. Nicolae” din Tulcea |
Populaţia românească evacuată la Tulcea după Pacea de la Adrianopole (1829, prin care Delta era cedată Rusiei, şi în care se stipula ca teritoriul din dreapta braţului Sf. Gheorghe să rămână nelocuit „până la o depărtare de două ore de fluviu”) din actualele localităţi Nufăru, Beştepe, Mahmudia, Sarinasuf, Dunavăţ, şi stabiliţi definitiv în oraş... |
| Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din Sulina, numită „Grecească |
A fost zidită în anul Domnului 1868, purtând hramul Sf. Nicolae, fiind sfinţită în anul 1869. Clopotniţa are trei clopote, două dintre ele având inscripţia: „Sulina 1933”. Covoarele şi tapiseriile, înrămate, sub sticlă, sunt donaţii ale enoriaşilor greci ai oraşului Sulina. Este o fostă filială a bisericii Sf. Nicolae....
|
| Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”, fostă catedrală , Sulina |
Biserica ortodoxă Sf. Nicolae era cunoscută drept Catedrală, fiind prevăzută cu Amvon. Deoarece erau multe etnii care se adunau aici, credincioşii bisericii ortodoxe romane şi-au construit biserica cu hramul Sf. Nicolae - patronul marinarilor - în anul 1866, alături de altă biserică veche de lemn pe care, la punerea în funcţiune a acestei noi biserici, au demolat-o, folosind din ea doar catapeteasma, parte din icoane şi cărti de ritual.. ..
|
| Biserica romano catolică „Sf. Nicolae” din Sulina | Biserica romano – catolică Sf. Nicolae a fost sfinţită în anul 1863, construcţia fiind rezultatul efortului financiar al comunităţii italiene din oraşul Sulina. Este împrejmuită de un gard de fier forjat, prins între coloane de piatră, pe partea superioară în mijlocul fiecărei coloane se află cate o ţeavă de fier în care, în vreme de sărbătoare, se introduceau steaguri... |
| Catedrala ortodoxă „Sf. Nicolae şi Alexandru” din Sulina |
1882 reprezintă pentru Sulina anul în care este conştientizată construirea unei noi biserici. Astfel, viaţa religioasă de la gurile Dunării capătă o altă dimensiune odată cu sosirea preotului V. Gheorghiu, care transformă nevoia realizării acestei construcţii din vis în realitate... |
| Geamia / Moscheea Azizyie, Tulcea |
Geamia Azizyie a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, căruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele. Este una dintre cele mai mari geamii construite de către Imperiul Otoman pe teritoriul Dobrogei, din piatră cioplită cu o grosime de 85 cm, are în dotare un număr impresionant de ferestre (32)..
|
| Geamia din Isaccea |
Situată în centrul oraşului, Geamia Azizie din Isaccea este un monument istoric ridicat în epoca feudală, datând probabil din secolele XVII -XVIII şi restaurată în 1860 de Mahmud Efendi. Construcţia cuprinde o cameră, sală de rugăciuni a credincioşilor musulmani... |
| Geamia şi mormântul lui Ali Gazî Paşa, Babadag |
Geamia lui Ali Gazi-Paşa (Babadag) a fost ridicată la începutul sec. XVII de către generalul de corp de armată Ali Gazi Paşa, Este cel mai vechi monument de artă musulmană din România, cu plan dreptunghiular, cu pridvor monumental cu arcade şi minaret înalt de 21 m... |
| Geamia din Măcin |
A fost construită în anul 1860, având drept ctitor pe Hagi Berbe Ahmet.
|
| Mănăstirea Celic Dere |
Mănăstirea Celic (Cilic), situată la 28 km de Tulcea, între satele Poşta şi Teliţa, pe valea Cilicului a fost întemeiată între 1841-1844 de către Athanasie Lisavenco, arhimandrit, şi Paisie, schimonah, ca mănăstire mixtă...
|
| Mănăstirea Cocoş |
Mănăstirea Cocoş, situată la a fost întemeiată în anul 1833 de trei călugări români veniţi de la Muntele Athos: Visarion (fost ieromonah la Mănăstirea Neamţ), Gherontie şi Isaiia, pe spezele mocanulu transhumant Nicolae Hagi Ghiţă Poenaru. Prima biserică a mănăstirii a fost reparată în 1842 şi 1846 şi s-a păstrat până în 1910 când a fost demolată pentru a se putea construi biserica actuală. În 1853 s-a construit o a doua biserică, de dimensiuni mai mari decât prima, cu hramul „Sf. Treime”.. |
| Mănăstirea Saon |
Înfiinţată în 1846 ca paraclis metoc de călugării plecaţi de la Mănăstirea Celic - Dere care au ridicat din chirpici un Paraclis şi câteva chilii. Din anul 1881, prin strămutarea la Saon a celorlalţi călugări de la Celicul de Jos de către Episcopul Iosif Gheorghian, schitul Saon devine de sine stătător. ..
|
| Mănăstirea Vovidenia |
Situată la cca. 50 km depărtare de Tulcea, în comuna Slava Cercheză, a fost construită în secolul XVII, fiind unica mănăstire de maici de rit vechi din lume. Mănăstirea îşi are istoricul încă din secolul XVII, când în acest loc au venit călugări ruşi care au înfăptuit un mic schit cu chilii de lemn. Neavând locaş de închinare, au despădurit un loc pe care au construit o biserică mică de lemn...
|
| Mănăstirea Uspenia |
Situată la 3 km vest faţă de satul Slava Rusă, mănăstirea a fost ridicată în secolul XVII, fiind unica mănăstire de călugări de rit vechi din lume. Se preconizează că pe la sfârşitul sec. al XVII-lea, un grup de călugări credincioşi ruşi s-a stabilit în nordul Dobrogei de astăzi, care pe vremea aceea era sub dominaţie turcă, mai precis, în valea dintre satele Slava Rusă, Slava Cercheză şi Fântâna Mare (fostul Bajbunar), numită Valea Bajbunarului... |
| Mănăstirea Stipoc (Schitul Sfântul Atanasie) |
Este singura mănăstire situată în Delta Dunării, amplasată pe grindul Stipoc, în apropiere de Chilia. În schit locuiesc acum 9 călugări. Toţi sunt din zona Moldovei. Lăcaşul este alcătuit dintr-o bisericuţă mică din lemn (construită în stil moldovenesc), câteva chilii, trapeza (locul unde se ia masa), iar în spate o grădină şi o mică seră... |
| Mănăstirea Cerbu |
Este situată între Ciucurova şi Topolog, într-un cadru natural de o mare frumuseţe. Mănăstirea poartă hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”. Ca amplasament, mănăstirea este situată pe un platou înconjurat de păduri şi culmi de deal cu o vegetaţie specifică Dobrogei... |
| Mănăstirea Dinogeţia | Este o mănăstire de călugări cu viaţa de obşte. Este situată în localitatea Garvăn, comuna Jijila, pe un mal în apropierea DJ 251. În prezent există o bisericuţă mică şi chilii. Mănăstirea poartă hramul Izvorul Tămăduirii şi are o istorie recentă, construcţia începând în anul 2008, în prezent existând o bisericuţă mică şi chiliile. Se preconizează ca pe viitor să se construiască o biserică şi dependinţe noi. Comunitatea de călugări este hotărâtă să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-au propus. În apropierea mănăstirii se află ruinele vechii cetăţi Dinogeţia. |