| Parcul Naţional Munţii Măcinului |  Munţii Măcinului se încadrează altitudinal între 7 şi 467 m, reprezentând zona cea mai înaltă a Podişului Dobrogean, fiind situaţi în apropierea limitelor vestice ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ... |
| Pădurea "Valea Fagilor" |  Rezervaţie naturală de tip forestier, reprezintă o insulă relictară de fagi ascunsă într-o vale îngustă şi umedă, la peste 300 km distanţă de fagetele carpatice, exemplarele întîlnite aici atingând dimensiuni de 1 m grosime şi 38 de m înălţime |
| Rezervaţia Naturală "Dealul Bujorului" |  Rezervaţia este amplasată pe versantul sudic al Dealului Bujorilor care face parte din podişul Babadag. Zona este încadrată în climatul continental, unitatea microclimatică Atmagea caracterizată prin valori termice moderate iarna şi primavara
|
| Rezervaţia de liliac "Valea Oilor" | Rezervaţia este amplasată pe un versant inferior, sudic cu înclinare de 30 grade pe substrat calcaros. Aceasta face parte din podişul Babadag, unitate sedimentară de vârsta cretacică constituită din calcare marnoase, calcare grezoase ... |
| Rezervaţia de liliac "Fântâna Mare" | Rezervaţia este amplasată pe un versant cu expoziţie Sud -Vestică şi înclinare de 20 grade. În Podişul Babadag datorită infiltrării apelor în substratul calcaros, reţeaua hidrografică este slab dezvoltată. La baza versantului se află Valea Baspunarului, curs de apă permanent... |
| Rezervaţia botanică "Körum Tarla" | Rezervaţia este amplasată pe un platou ce face parte din podişul Babadag, unitate sedimentară de vârstă cretacică constituită din calcare marnoase, calcare grezoase şi conglomerate. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 417,9 mm. La altitudini mai mari aceste valori sunt sensibil mai ridicate... |
| Rezervaţia naturală "Vârful Secaru |  Vârful Secaru reprezintă unul din puţinele zone granitice din podişul calcaros al Babadagului. Din punct de vedere geomorfologic Vârful Secaru reprezintă cea mai mare altitudine din podişul Babadag (401m) fiind un martor de eroziune reprezentativ. În cuprinsul rezervaţiei unităţile geomorfologice predominante sunt versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse...
|
| Rezervaţia geologică "Agighiol" | Rezervaţia paleontologică este reprezentată printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord, care adăposteşte o bogată faună mediotriasică. Aici se întâlnesc Triasicul mediu în dezvoltare complexă. Morfologic caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanţi prelungi, acoperiţi cu loess ...
|
| Rezervaţia naturală "Pădurea Babadag - Codru" |
 Specificul rezervaţiei: În cadrul Dobrogei, precum şi la nivel naţional, rezervaţia prezintă, raportat la suprafaţă, una dintre cele mai mari concentraţii de specii ameninţate cu dispariţia, între care se remarcă în primul rând numeroasele specii de orhidee reunite pe o arie redusă. Prin constituirea rezervaţiei se urmăreşte între altele şi conservarea unor asociaţii forestiere specifice Dobrogei.. |
| Rezervaţia naturală "Lacul Traian" |  Lacul Traian prezintă un deosebit interes pentru studiile ornitologice, atât pentru faptul că zona este foarte puţin studiată, dar mai ales pentru că acesta reprezintă un important refugiu pentru cuibăritul, odihna şi hrănirea speciilor de păsări rare. În urma studiului efectuat în zona lacului Traian au fost identificate 102 specii de păsări, grupate din punct de vedere sistematic în 15 ordine şi 39 de familii...
|
| Rezervaţia naturală "Muchiile Cernei - Iaila" |
 Rezervaţia cuprinde 4 tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare: pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică; pajişti uscate (stepa de loess Pontic-balcanică şi stepa petrofilă endemică); păşuni (pajişti) împădurite; pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros |
| Rezervaţia naturală "Beidaud" |
 Rezervaţia reprezintă una dintre cele mai întinse suprafeţe cu vegetaţie de stepă şi silvostepă pe şisturi verzi din Dobrogea şi implicit din România. Faţă de celelalte rezervaţii de stepă, aria protejată se remarcă prin relativ numeroase cursuri de apă, permanente ce sporesc diversitatea habitatelor şi asigură condiţii mai favorabile pentru faună. |
| Rezervaţia naturală "Valea Mahomencea" |
 În cadrul reţelei de arii protejate de stepă din judeţul Tulcea rezervaţia prezintă ca particularitate absenţa totală a arborilor, ceea ce creează un cadru peisagistic aparte, reprezentativ pentru stepa climax a Dobrogei Centrale. Caracteristici sunt versanţii asimetrici ai văii Mahomencea, constituiţi predominant din şisturi verzi pe malul stâng al cursului de apă, respectiv faleze loessoide pe malul drept.. |
| Rezervaţia naturală "Dealul Ghiunghiurmez" |
 Aria propusă pentru protecţie, cea mai înaltă altitudinal dintre rezervaţiile de stepă din Dobrogea Centrală, constituie una din rarele zone în care Podişul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanţilor şi văilor abrupte şi stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei Centrale... |
| Rezervaţia naturală "Chervant - Priopcea" |
 Se remarcă prin coexistenţa în cadrul aceleiaşi rezervaţii atât a pajiştilor stepice pe substrat calcaros cât şi a celor pe substrat silicios, ceea ce sporeşte în ansamblu numărul de specii şi oferă posibilitatea unor studii comparative privind variaţia biodiversităţii în funcţie de condiţiile edafice. |
| Rezervaţia naturală "Călugăru - Iancina" |
 Rezervaţia prezintă o mare valoare ştiinţifică întrucât conservă litoralul fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaţiei constă în falezele sau malurile stâncoase erodate în forme spectaculoase de apele lacului Razim, în care se dezvoltă câteva grote. Aceste promontorii alternează cu mici plaje de nisip sau pietriş respectiv cu zone joase aluvionare.. |
| Rezervaţia naturală "Muntele Consul" |
 Muntele Consul prezintă o importanţă ştiinţifică şi istorică deosebită, întrucât acesta constituie, alături de poiana ”Regele Ferdinand” de la Niculiţel, primele rezervaţii naturale din România, declarate legal prin Decizia din 27 mai 1927, art. 2, apărută în Monitorul Oficial nr. 126, din 10 iunie 1927 (Grinţescu, 1927) unde acest munte este menţionat cu numele avut anterior (Muntele Cinel)... |
| Rezervaţia naturală "Dealul Sarica" | Rezervaţia naturală "Dealul Sarica"
 În afară de numeroşii cenotaxoni şi specii rare şi/sau ameninţate, ce reprezintă majoritatea etajelor şi zonelor de vegetaţie din Dobrogea, rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiei endemice Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae, întâlnită şi descrisă numai din Munţii Măcinului şi mai recent din rezervaţia Mânăstirea Cocoş. Rezervaţia constituie singura arie protejată din judeţ şi probabil din ţară, în cadrul căreia este întâlnită specia ameninţată Lunaria annua ssp. pachyrhiza... |
| Rezervaţia naturală "Dealurile Beştepe" |
 Rezervaţia constituie una din rarele arii protejate în care sunt întâlnite pajişti stepice atât pe substrat calcaros cât şi silicos, ceea ce sporeşte numărul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, Herniaria hirsuta, Ephedra distachya sunt întâlnite doar în alte câteva rezervaţii din judeţul Tulcea. .. |
| Rezervaţia naturală "Enisala" |
 Rezervaţia este reprezentativă pentru peisajul de litoral fosil al Mării Negre, dinaintea închiderii lagunelor litorale. De asemenea aceasta constituie un punct de perspectivă unic în ţară, de unde pot fi observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea, reprezentate prin stâncării, stepe petrofile şi de loess ar în afara rezervaţiei pădurile balcanice şi submediteraneene din Podişul Babadag, lacul Babadag şi laguna Razim, cu vegetaţie tipică de zone umede, insula Popina şi chiar partea sudică a Deltei Dunării sau Marea Neagră.. |
| Rezervaţia naturală "Uspenia" |
 Rezervaţia cuprinde două tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare: păşuni (pajişti) împădurite; pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros. . |
| Rezervaţia naturală "Edirlen" |  Rezervaţia se remarcă prin prezenţa asociaţiilor endemice pentru Dobrogea, Tilio tomentosae – Carpinetum betuli şi Galantho plicatae - Tilietum tomentosae. De asemenea, aceasta constituie singura arie protejată din judeţul Tulcea în care a fost identificată asociaţia Astragalo ponticae...
|
| Rezervaţia naturală "Casimcea" |
 Arie protejată de importanţă naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate, aceasta fiind asemănătoare doar cu rezervaţia Războieni. |
| Rezervaţia naturală "Războieni" | Importanţa naţională a ariei protejate constă în identificarea în cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de viaţă din România, ceea ce o individualizează şi în raport cu celelalte arii protejate propuse. Din punct de vedere faunistic, rezervaţia se remarcă prin speciile Oenanthe isabelina, Falco peregrinus, Buteo rufinus... |
| Rezervaţia naturală "Colţanii Mari" |
 Nota specifică a peisajului rezervaţiei este conferită de unul din cele mai impresionante abrupturi stâncoase din Dobrogea Centrală, constituit din şisturi verzi, ce mărginesc râul Casimcea. .. |
| Rezervaţia naturală "Peceneaga" |
 Rezervaţia reprezintă singura arie protejată din ţară în care cele mai vechi structuri geologice, datând din perioada cutărilor caledoniene, reprezentate prin şisturile verzi, vin în contact cu Dunărea şi respectiv cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale... |
| Rezervaţia naturală "Dealul Mândreşti" | Rezervaţia cuprinde două habitate naturale: pajişti uscate (stepa de loess Pontic-balcanică şi stepa petrofilă endemică) şi pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros. În rezervaţie au fost identificaţi până în prezent 2 cenotaxoni, reprezentativi pentru pajiştile stepice dobrogene, respectiv pentru tufărişurile submediteraneene: păliurul – Palirus spina-christi şi Asphodeline lutea... |
| Rezervaţia naturală "Măgurele" | În rezervaţie o notă aparte este conferită de prezenţa unor populaţii importante de Euphorbia myrsinites, complet izolate de celelalte staţiuni îndepărtate din estul judeţului. Acestea se dezvoltă pe şisturi verzi, situaţie diferită de restul populaţiilor din nordul Dobrogei. Datorită interdicţiei de a păşuna în fond forestier pajiştile sunt foarte bine conservate şi reprezentative pentru stepa neperturbată antropic. . |
| Rezervaţia "Dealul Denistepe" |
Caracteristic rezervaţiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de 278 m, izolat în mijlocul unor zone joase de câmpie. Acest deal prezintă şi o valoare culturală, simbolică, de el fiind legate anumite legende ale populaţiei locale. ..
|
| Rezervaţia naturală "Mânăstirea Cocoş" |
 Rezervaţia prezintă o valoare bioistorică deosebită, fiind locul în care, conform tradiţiei, cântau cocoşii sălbatici, fapt ce a stat la originea numelui mânăstirii. Aceasta este importantă pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupusă a fi Lyrurus tetrix viridanus, cocoşul de mesteacăn silvostepic, în prezent dispărut din Dobrogea. |