Prezenţa unor puternice comunităţi greceşti pe actualul teritoriu al României este atestată începând cu secolul al VII-lea î.Hr. pe ţărmul vestic al Mării Negre, odată cu începutul marii colonizări greceşti, care s-a extins pe coastele întregii Mediterane. Ionienii din Milet au înfiinţat la Marea Neagră colonia Istros, denumită mai târziu Histria. După aproximativ un secol, dorienii din Heracleea Pontica au înfiinţat oraşul Calatis, iar milesienii s-au aşezat pe spaţiul oraşului Constanţa de astăzi, întemeind cetatea Tomisului. Aceste colonii greceşti au acumulat bogăţii şi au prosperat, devenind puternice şi strălucitoare centre spirituale, locuitorii lor întreţinând relaţii excelente cu populaţia autohtonă, care le-a apărat de invaziile hunilor şi avarilor.
Prezenţa unor puternice comunităţi greceşti pe actualul teritoriu al României este atestată începând cu secolul al VII-lea î.Hr. pe ţărmul vestic al Mării Negre, odată cu începutul marii colonizări greceşti, care s-a extins pe coastele întregii Mediterane. Ionienii din Milet au înfiinţat la Marea Neagră colonia Istros, denumită mai târziu Histria. După aproximativ un secol, dorienii din Heracleea Pontica au înfiinţat oraşul Calatis, iar milesienii s-au aşezat pe spaţiul oraşului Constanţa de astăzi, întemeind cetatea Tomisului. Aceste colonii greceşti au acumulat bogăţii şi au prosperat, devenind puternice şi strălucitoare centre spirituale, locuitorii lor întreţinând relaţii excelente cu populaţia autohtonă, care le-a apărat de invaziile hunilor şi avarilor.
În prezent grecii tulceni sunt concentrați în municipiul Tulcea, orașul Sulina și satul Izvoarele.
Biserica „Buna Vestire” sau „Biserica Grecească” din municipiul Tulcea, construită între 1848 – 1854, a fost reşedinţă episcopală cu rang de mitropolie greacă. Concepută şi construită în stil neoclasic grecesc de către arhitectul Ştefan Dopron, biserica a fost împodobită cu elemente sculpturale şi pictură în 1857. Turnul–clopotniţă e adăugat mai târziu, după 1900.
În clădirea din spatele bisericii a funcţionat Gimnaziul grec din Tulcea până în 1931. „Sala Elenă” de pe strada Trandafirilor găzduia spectacole, baluri, ceaiuri dansante, cu scopuri de binefacere, la care participa întreaga elită a oraşului.
După Pacea de la Adrianopol se declanșează și un proces intens de emigrare a grecilor, mulți dintre aceștia așezându-se în orașele porturi de la Dunăre sau Marea Neagră. Este momentul venirii masive a grecilor în Sulina, etnie care avea să devină, în scurt timp, majoritară. Prin Tratatul de pace de la Paris, din martie 1856, Gurile Dunării reintră sub stăpânire turcească. În perioada 1866-1868, vechile comunități greacă, română și rusă construiesc, pe parcele învecinate, bisericile greacă și cea ruso-română (biserica ortodoxă veche, în care se slujea, la acea vreme, în limbile rusă și română), ambele având tot hramul „Sf. Nicolae”, aceasta din urmă fiind ridicată pe terenul vechii biserici ruse, incendiată în iulie 1854, în timpul Războiului Crimeii. În anul 1883, în curtea bisericii grecești, este construită școala grecească din Sulina.
Dacă orașele-port Tulcea și Sulina au devenit un nou cămin pentru negustori, marinari și meșteșugari greci, în satul Izvoarele există singura comunitatea greacă rurală din România.
Legenda satului, consemnată în secolul trecut, menționează că familiile întemeietoare, agricultori și păstori din Tracia, s-au refugiat în jurul anului 1829, urmând armata ţaristă, care tocmai înfrânsese Turcia, până în sudul Basarabiei, stabilindu-se la Frecăţei, Cişmechioi, Traianu-Vechi, Pelini şi Curciu. După un timp au hotărât să se întoarcă în locurile natale dar siliți să rămână un timp la poalele muntele Consul, s-au stabilit în așezarea care inițial s-a numit Alibeychioi iar în zilele noastre Izvoarele. Proveniența rurală și relativa izolare față de comunitățile grecești urbane le-au permis membrilor acestei comunități să își conserve dialectul, tradițiile și costumul popular. La Izvoarele, de Lăsata Secului se fac focurile pentru „hurhumbălu”, de Sf. Gheorghe pe vechi se sacrifică mielul pentru „corban”, grupuri de fete împodobite cu gearuri și costume de catifea colindă de „Lăzărel”, iar sărbătorile de iarnă includ „Drăgumanu”, „udatul ginerilor”, „udatul nurorilor” şi „Ziua Babei”.
Potrivit ultimului recensământ al populației, la data de 1 decembrie 2021 erau înregistrați în România 2086 greci, dintre care 704 în Regiunea Sud-Est ( Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) și 266 în județul Tulcea.
La nivelul județului, situația etnicilor pe localități este următoarea: municipiul Tulcea-178, orașul Babadag-3, orașul Sulina-31, comuna Beștepe-4, comuna Frecăței-4, comuna Izvoarele-36, comuna Somova-4.
Date contact etnie:
- Comunitatea Elenă din Municipiul Tulcea
- Președinte- Ecaterina Chety Gheorghe
- E-mail: comunitateaelena@ yahoo.com
- Telefon- 0728161961
- Adresă: strada Trandafirilor nr.3, municipiul Tulcea
- Uniunea Elenă din România- filiala Tulcea
- Președinte- Doinița Bejenaru
- E-mail: tulcea@uniunea-elena.ro
- Telefon- 0745252517
- Uniunea Elenă din România- filiala Sulina
- Președinte- Ecaterina Gheorghe Dracopolș
- E-mail: sulina@uniunea-elena.ro
- Uniunea Elenă din România- filiala Izvoarele
- Președinte- Ovidiu Niculache
- E-mail: cab.ovidiuniculacheavocat@yahoo.com
- Telefon- 0723581380
Ultima modificare la data
Saturday, February 7, 2026
