Vegetaţia prezintă câteva diferenţieri teritoriale, legate de fondul general al climatului de stepă, de relieful deluros, de cel muntos al horstului dobrogean şi de întinsele suprafeţe acvatice şi de luncă.
Zona stepei, desţelenită în proporţie de peste 95%, extinsă în părţile de E şi V ale judeţului, include numeroase tipuri de pajişti xerofile, diferenţiate în funcţie de speciile dominante, dintre care cele mai frecvente sunt păiuşul, peliniţa, bărboasa, firuţa cu bulbi, năgara ş.a. Pajiştile de colilie şi năgară, care caracterizau odinioară vegetaţia de stepă, au dispărut aproape total.
Silvostepa, defrişată pe aproximativ 85% din suprafaţă, este reprezentată prin pâlcuri şi rarişti de stejar pufos şi stejar brumăriu ce alternează cu pajişti stepice. La altitudini medii (150-250m) pădurile scunde şi dese de stejar pufos, cărpiniţă şi mojdrean formează etajul pădurilor submediteraneene, specific Dobrogei.
Etajul pădurilor balcanice este caracteristic pentru altitudinile de peste 250 m, fiind alcătuit îndeosebi din păduri de gorun, în care sunt abundente teiul, jugastrul şi unele elemente termofile, precum cărpiniţa şi mojdreanul. Local, pe valea Luncaviţei, apare şi fagul. În lunca şi Delta Dunării sunt caracteristice pădurile de plop şi salcie, ce se dezvoltă pe grinduri.
O zonă distinctă o formează grindurile Letea şi Caraorman din Delta fluvio-maritimă, acoperite cu păduri compacte, numite de localnici "hasmacuri", în care predomină stejarul brumăriu, frasinul pufos, plopul alb, în interiorul cărora se dezvoltă un strat dens de arbuşti şi numeroase plante agăţătoare. Pe dunele de nisip şi în depresiunile dintre acestea, ce alternează cu fâşiile de hasmacuri, vegetaţia arbustivă este reprezentată prin salcia târâtoare, cătina albă, cătina roşie ş.a.. Tot în acest biotop, ca şi pe nisipurile litorale, se dezvoltă o vegetaţie arenicolă, alcătuită din elemente pontice şi submediteraneene. Stuful, care alcătuieşte şi formaţiuni plutitoare numite plaur, formează vegetaţia predominantă, caracteristică pentru peisajul Deltei Dunării, la care se adaugă cea acvatică, reprezentată îndeosebi prin nufărul alb şi cel galben, foarfeca bălţii, cornaciul s.a.
