Rromii

Prima atestare documentară a rromilor datează din anul 1385, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai întâi mănăstirii Vodiţa, între aceste bunuri mobile şi imobile se aflau şi 40 de sălaşe de „atigani”.

Rromii au primit numele de „athinganoi”, denumire atribuită iniţial unei secte eretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul al XI-lea, care însemna ,,de neatins” (nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vieţuire aparte şi prin neamestecul cu alte comunităţi, rromii să se fi asemănat cu adepţii acelei secte religioase şi, ca urmare, să fi primit aceeaşi denumire din partea populaţiei bizantine.

Termenul ,,rrom” provine din cuvântul pankrit ,,dom”, care înseamnă „om”. Rromii folosesc cuvântul „rrom” pentru confirmarea etniei, unii prefera sa fie numiţi ,,ţigani” de către majoritari. În cultura tradiţională a rromilor, noţiunea de „neam” nu se refera la înrudirea de sânge, ci la gruparea rromilor după următoarele elemente comune: meseria tradiţională, structurile de organizare socială, obiceiurile de familie şi sărbătorile calendaristice. Între neamuri, distingem:

• boldenii/florarii: pe vremuri se ocupau cu confecţionarea florilor artificiale pentru coroane, coroniţe, jerbe, iar astăzi vând flori;
• richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi au devenit fierari, pieptănari, ciurari si lăutari;
• xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal;
• rudarii: rromi care şi-au pierdut limba maternă şi cultura rromani tradiţională şi se ocupă cu prelucrarea lemnului;
• fierarii: se ocupau cu prelucrarea fierului;
• lăutarii: muzicieni, mai ales instrumentişti, cunoscuţi pentru virtuozitate si talent în interpretare. Această meserie se transmite din tată în fiu;
• rupunarii/argintarii/zlătarii: prelucrează bijuterii din aur şi argint, sunt renumiți pentru bijuteriile in filigran;
• caramidarii: frământă lut şi prelucrează cărămizile necesare construcţiilor caselor.

În judeţul Tulcea comunitatea de rromi reuneşte diverse neamuri, fiecare având specificul său: corturari (li se mai spune şi cioromani) în cartierele Alexandru cel Bun, Jupiter, Orizontului, Viitorului din municipiul Tulcea; cu o majoritate evidentă sunt vătraşii (rromi de vatră), răspândiţi în Tulcea, Măcin, Topolog, rudarii - răspândiţi în mai toată comunitatea (Tulcea, Niculiţel, Ciucurova) şi ţiganii romanizaţi (Nalbant, Greci, Baia). O categorie aparte o constituie romii xoraxaj, romi turci, a căror religie musulmană îi deosebeşte de ceilalţi prin tradiţie şi obiceiuri. Aceştia pot fi întâlniţi în Babadag, Tulcea, Casimcea şi Isaccea.

Rromii din municipiul Tulcea sunt concentraţi în anumite zone ale oraşului: Cartierul Taberei/Viitorului, Cartierul Neptun, Plugarilor, Cartierul Carierei-Urzicii, Pichet. Din numărul total de rromi ce trăiesc în această comunitate, majoritatea sunt romi xoraxaj, de religie musulmană, restul fiind creştin-ortodocşi. În Cartierul Taberei/Viitorului trăiesc cei din neamul de corturari (cioromani). Pe străzile Mircea cel Bătrân, Avram Iancu, Libertăţii, Cavalului, Nicopol, Nicolae Bălcescu, din municipiu, întâlnim rromii-turci, de religie musulmană/xoraxaj. În Cartierul Carierei întâlnim rromii ursari, iar în apropiere, pe străzi lăturalnice, cioromani.

La 1 decembrie 2021 au fost înregistrați în România 569.477 romi, dintre care 3963 în județul Tulcea. Repartizarea pe localități a fost următoarea: 1031- municipiul Tulcea, 1495- orașul Babadag, 174- orașul Isaccea, orașul Măcin-410, orașul Sulina-6, comuna Baia-28, comuna Beidaut-13, comuna Casimcea-150, comuna Ciucurova-362, comuna Greci-15, comuna Hamcearca-4, comuna Mihail Kogălniceanu-91, comuna Murighiol-13, comuna Niculițel-13, comuna Sarichioi-4, comuna Somova-8, comuna Valea Nucarilor-8, comuna Valea Teilor-124.

Date contact comunitate:​

• Partida Romilor PRO EUROPA, sucursala Tulcea
• Președinte-Niculina Iosif
• E-mail-nina.iosif@yahoo.com
• Telefon – 0748900445